CAMPANIA ELECTORALĂ A ULTIMILOR CARIERIŞTI AI CUVÂNTULUI
27/10/2009 21:09:00 Articol publicat de: Marin Ifrim
Am în faţă lista cu numele candidaţilor la preşedinţia Uniunii Scriitorilor din România, inclusiv „programul” electoral al fiecăruia (http://www.jurnaluldevrancea.ro/cultura/3492-cinci-candidati-la-presedintia-usr.html). Sunt siderat. *** Eu unul nu am, în această privinţă, a votului în discuţie, decât două variante : Dan Mircea Cipariu şi Constantin Stan. Cu următoarea precizare, dacă unul din ei va deveni preşedinte, celuilalt i s-ar cuveni automat funcţia secundară, cea de vicepreşedinte.
Am în faţă lista cu numele candidaţilor la preşedinţia Uniunii Scriitorilor din România, inclusiv „programul” electoral al fiecăruia. Sunt siderat. Pe scurt, în... ordinea alfabetică a catindaţilor, îmi voi da „cu părerea” despre fiecare în parte. Ştefan Agopian, un prozator modest, gonflat de critica literară, un ins cu veleităţi şi figură de chelner literar, nu văd cum ar putea conduce o ditamai instituţie nevrozată în toate intimităţile sale. Acest etern adolescent cu mustaţă stalinistă are şi un „program” . Undeva, printre multe alte inepţii, el susţine că va „urgenta primirea în USR a traducătorilor străini”. Ca şi cum „traducătorii”, aceşti cărăuşi ai cuvintelor, în oricâte limbi ne-ar da străinătăţii, sunt, şi ei, scriitori. „Programul” lui (emu) Agopian e un motiv serios de distracţie într-un cenaclu de cartier.
Urmează Nicolae Breban, un impostor perfect, in ins duplicitar inclusiv în scris, omul care, cu vreo patru ani în urmă, afirma că USR este alcătuită din nulităţi, impostori, grafomani etc. Peste ce vrea Breban să fie preşedinte când, după mintea sa de nulitate, impostor şi grafoman (ca să ne rezumăm doar la atât, să ne facem că nu am auzit de comunistul de elită Breban, de trimisul nostru special în Occident...) el e singurul scriitor din România. Să-şi treacă pe uşa de la intrare în casă : „Nicolae Breban, scriitor-preşedinte”. Nu citez nimic din „programul” său, pentru că, vă asigur, pare a fi făcut de Suzana Gâdea. Nici nu se putea altfel.
Al treilea candidat e poetul Dan Mircea Cipariu, un tânăr înzestrat cu talent, sociabil, direct, constructiv şi destul de tupeist pentru scopul său scriitoricesc în genere. Programul său e logic, coerent, credibil şi mai mult tehnic decât electoral. Cipariu are deja o experienţă managerială, ca şef al secţiei de poezie al ASB şi realizator al unor proiecte tranşante, reuşite sută la sută. În plus, cum observă chiar el, „problema de fond a Uniunii Scriitorilor, în acest moment, este comunicarea internă”, treabă pe care o poate rezolva concret şi eficient. Fără Manolescu şi, mai ales, fără Breban ! Fără infatuare şi aroganţă...
Urmează Nicolae Manolescu, cel care, în timpul mandatului său, a condus USR direct de la Paris. Un scriitor (nu neapărat critic...) care a reuşit performanţa să se facă refuzat de propriul său trecut de ocupant literar, toată activitatea sa concretă constând în răfuieli medicale cu colegi de breaslă precum Eugen Barbu, Adrian Păunescu ş.a. Îl cităm cu generozitate, doar cât merită, definitoriu în limba lui Ceaşcă: „Primul punct din Programul nostru are în vedere, ca urmare a considerentelor...”
În fine, ultimul pe listă e optzecistul Constantin Stan, un scriitor cu caracter şi cu fraze robuste. Programul său e realist, pragmatic. O viziune liberală (fără nicio legătură cu PNL şi alte flori crinate), venită din partea unui scriitor foarte echilibrat. Eu unul nu am, în această privinţă, a votului în discuţie, decât două variante: Dan Mircea Cipariu şi Constantin Stan. Cu următoarea precizare, dacă unul din ei va deveni preşedinte, celuilalt i s-ar cuveni automat funcţia secundară, cea de vicepreşedinte. Fără Manolescu şi, mai ales, fără Breban! Fără infatuare şi aroganţă...
Marin Ifrim
Adaugă la: Add to your del.icio.us del.icio.us | Digg this story Digg
Am în faţă lista cu numele candidaţilor la preşedinţia Uniunii Scriitorilor din România, inclusiv „programul” electoral al fiecăruia (http://www.jurnaluldevrancea.ro/cultura/3492-cinci-candidati-la-presedintia-usr.html). Sunt siderat. *** Eu unul nu am, în această privinţă, a votului în discuţie, decât două variante : Dan Mircea Cipariu şi Constantin Stan. Cu următoarea precizare, dacă unul din ei va deveni preşedinte, celuilalt i s-ar cuveni automat funcţia secundară, cea de vicepreşedinte.
Am în faţă lista cu numele candidaţilor la preşedinţia Uniunii Scriitorilor din România, inclusiv „programul” electoral al fiecăruia. Sunt siderat. Pe scurt, în... ordinea alfabetică a catindaţilor, îmi voi da „cu părerea” despre fiecare în parte. Ştefan Agopian, un prozator modest, gonflat de critica literară, un ins cu veleităţi şi figură de chelner literar, nu văd cum ar putea conduce o ditamai instituţie nevrozată în toate intimităţile sale. Acest etern adolescent cu mustaţă stalinistă are şi un „program” . Undeva, printre multe alte inepţii, el susţine că va „urgenta primirea în USR a traducătorilor străini”. Ca şi cum „traducătorii”, aceşti cărăuşi ai cuvintelor, în oricâte limbi ne-ar da străinătăţii, sunt, şi ei, scriitori. „Programul” lui (emu) Agopian e un motiv serios de distracţie într-un cenaclu de cartier.
Urmează Nicolae Breban, un impostor perfect, in ins duplicitar inclusiv în scris, omul care, cu vreo patru ani în urmă, afirma că USR este alcătuită din nulităţi, impostori, grafomani etc. Peste ce vrea Breban să fie preşedinte când, după mintea sa de nulitate, impostor şi grafoman (ca să ne rezumăm doar la atât, să ne facem că nu am auzit de comunistul de elită Breban, de trimisul nostru special în Occident...) el e singurul scriitor din România. Să-şi treacă pe uşa de la intrare în casă : „Nicolae Breban, scriitor-preşedinte”. Nu citez nimic din „programul” său, pentru că, vă asigur, pare a fi făcut de Suzana Gâdea. Nici nu se putea altfel.
Al treilea candidat e poetul Dan Mircea Cipariu, un tânăr înzestrat cu talent, sociabil, direct, constructiv şi destul de tupeist pentru scopul său scriitoricesc în genere. Programul său e logic, coerent, credibil şi mai mult tehnic decât electoral. Cipariu are deja o experienţă managerială, ca şef al secţiei de poezie al ASB şi realizator al unor proiecte tranşante, reuşite sută la sută. În plus, cum observă chiar el, „problema de fond a Uniunii Scriitorilor, în acest moment, este comunicarea internă”, treabă pe care o poate rezolva concret şi eficient. Fără Manolescu şi, mai ales, fără Breban ! Fără infatuare şi aroganţă...
Urmează Nicolae Manolescu, cel care, în timpul mandatului său, a condus USR direct de la Paris. Un scriitor (nu neapărat critic...) care a reuşit performanţa să se facă refuzat de propriul său trecut de ocupant literar, toată activitatea sa concretă constând în răfuieli medicale cu colegi de breaslă precum Eugen Barbu, Adrian Păunescu ş.a. Îl cităm cu generozitate, doar cât merită, definitoriu în limba lui Ceaşcă: „Primul punct din Programul nostru are în vedere, ca urmare a considerentelor...”
În fine, ultimul pe listă e optzecistul Constantin Stan, un scriitor cu caracter şi cu fraze robuste. Programul său e realist, pragmatic. O viziune liberală (fără nicio legătură cu PNL şi alte flori crinate), venită din partea unui scriitor foarte echilibrat. Eu unul nu am, în această privinţă, a votului în discuţie, decât două variante: Dan Mircea Cipariu şi Constantin Stan. Cu următoarea precizare, dacă unul din ei va deveni preşedinte, celuilalt i s-ar cuveni automat funcţia secundară, cea de vicepreşedinte. Fără Manolescu şi, mai ales, fără Breban! Fără infatuare şi aroganţă...
Marin Ifrim
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu