Luca Pitu. Documentele antume ale „Grupului din Iaşi” (I-II)

Arges, Nr. 7 şi 8 / 2009


Documentele antume ale „Grupului din Iaşi” (I-II)

Luca Pitu


Într-o secevenţă viitoare o să cercăm, pornind însă de la abordarea ioan-petru-culianiană a muvanţelor gnostice din Antichitate, şi o definire specială a „Grupului din Iaşi”. Deocamdată o să ne mulţumim cu una foarte vagă, foarte „echinoxistă”, deci generoasă, incluzând între grupiştii respectivi pe toţi cei care, între 1969 şi 1989, or avut tangenţă scripturală cu revistele studenţeşti Alma Mater – devenită, din 1974, Dialog – şi Opinia studenţească. Pe toţi: de la, să zicem, Alexandru Dobrescu, Constantin Pricop şi Ioan Holban până către Radu Eugeniu Stan, Mihai Răzvan Ungureanu, Silviu Alupei, Lorin Vasilovici, Maria Mailat, Dan Alexe, Florin Zamfirescu, George Şerban, Emil Brumaru, Mihai Ursachi, Silviu Lupescu sau Dumitru Pană.
Sigur, la Cluj a contat enorm revista păstorită de Ion Pop, Ion Vartic, Marian Papahagi şi Aurel Codoban, prea puţin însă Napoca universitară. Pe Bahlui, dimpotrivă. Aici răsărea chiar şi o Viaţă a Politehnicii, la care contribuia, cu un serial despre Brâncuşi, fascinantul Ion Condrea, profesor de maşini-unelte, colecţionar de tablouri bizare şi posesor de ediţii rare. Dar, pe Bahlui, avurăm încontrare dialectică benefică numai între revista de cultură a Universităţii Cuzane, Dialogul, şi aceea a centrului universitar, Opinia studenţească, rămasă, ultima, graţie unor Daniel Condurache şi Valeriu Gherghel, tare pe poziţii şi după implozia decabristă a bolşeviciului valahicos.
Fapt e că....
...pârâtura care urmează, operă a unui student cu exprimare dificultuoasă, dă seama, măcar că imperfect, despre lecturile „Grupnicilor“ înainte de 18 mai 1983 (data perchiziţiilor domiciliare, urmate de anchete la sediul Securităţii), unde vor aflua, cu timpul, disidenţii ruşi Soljeniţîn, Zinoviev, Amalrik, Daniel & Siniaski sau Marcenko; Marchizul de Sade, Charles Fourier, Cioran ori Roland Barthes ca autor al Fragmentelor dintr-un discurs amoros şi Gradului zero al scriiturii; publicaţia Charlie Hebdo, de satiră sexual-politică, ea, şi adusă nouă de lectorul englez Christopher Lawson; câte ceva special din Saul Bellow şi John Updike; romanele poliţiste ale unor Gérard de Villiers şi San-Antonio; povestirile hipererotosofice ale lui Georges Bataille; Gnoza de la Princeton; literatura ştiinţifico-fantastică elaborată de Isaac Asimov, Ray Bradbury ori Van Vogt; distopiile unor Orwell, Zamiatin, Aldous Huxley şi Oana Orlea; ficţiunile unor Vladimir Nabokov, Tadeusz Konwicki, Milan Kundera sau Skvorecky; opuri de teoria puterii, precum Du Pouvoir a lui Bertrand de Jouvenel, de istoria mentalităţilor, precum La Peur en Occident a lui Jacques Delumeau, sau despre nebunie, precum scrisurile unor Michel Foucault şi Karl Jaspers. Başca numerele din Ethos, revista scoasă, pe malurile Senei, de Virgil Ierunca şi Ion Cuşa, ce ne dăruia, pe lângă faimoasa Antologie a ruşinii, cu excerpte din aproape toţi omagiatorii «Geniului Carpaţilor», şi o bibliografie completă a scrierilor româneşti exilice. And so on...
S-o parcurgem, prin urmare, cu atenţie interesată (căci ne va fi, poate, de mult folos cândva):
STRICT SECRET
Exemplar nr.3
Primit: lt. col.Volf Mihai
Sursa: «Feriu»
Data: 20 mai l983
CNSAS
10.09.2007
Serviciul Arhivă

Notă informativă
Sursa informează despre aspectele legate de anumite cărţi şi materiale cu conţinut subversiv următoarele:
Dan Alexe (anul III franceză) circulă prin holurile Universităţii ducând cu el un teanc (o broşură de format mare cât revista «Lumea») care reprezintă o suită de afişe stilizate colorat şi care avea drept scop propaganda anticomunistă. Afişele erau desenate pe fondul unei imagini cu preocupări sexuale (erau multe expresii de argou, cuvinte desemnând limbajul sexual din Paris, etc.). Dan Alexe le posedă, le are de la lectorul francez Romain Réchou.
Dintre cărţile pe care le mai arată Alexe este şi un volum al lui Soljeniţin – O zi din viaţa lui Ivan Denisovici –, carte pe care Alexe o arată şi împrumută colegilor. Alături de această broşură mai are o carte de propagandă antioccidentală apărută în URSS despre care spune că ruşii sunt demagogi şi excroci.
Alte cărţi pe care le-a vehiculat mai sunt Sade: LES JOURNEES DE SODOME, Pierre Louys: CHANSONS DE BILITIS, această ultimă carte provine de la L. Antonesei.
Dintre cei ce le-au citit mai sunt Dinu Marian (anul IV franceză), Coban Gabriel (anul II germană), Sandu Zugravu (anul II franceză). Actualmente, o parte din cărţile lui Sade sunt «confiscate», luate de Emil Brumaru, iar alta este la Liviu Antonesei, împrumutată.
Alte cărţi ce se găsesc la lectoratul francez sunt cele din volumele SERIE NOIRE care au un conţinut vădit anticomunist şi care au scopul de a capta simpatia pentru aventurile unor ofiţeri şi luptători din CIA. Cărţile mai conţin episoade pornografice, de violenţă şi de expresii triviale care nu se găsesc în literatura beletristică.
Luca Piţu este un mare amator de literatură erotică, posedă multe cărţi aduse din Franţa, are şi un dicţionar rar de cuvinte obscene, reviste şi alte cărţi. Este un mare admirator al lui Sade, în foarte multe articole încearcă să facă aluzii la erotism şi sexualitate. În ultimul articol din «Dialog», Luca Piţu se referă la erotism, sexualitate şi Sade.
Ghedeon Mihalache este un alt amator de pornografie şi s-a inspirat din cărţile lui Sade scriind o povestire în care doi sadici încearca să ghicească ce sex are copilul în burta mamei. Până în cele din urmă se decid s-o taie pentru a scoate copilul din burta femeii.
Alte povestiri şi argumente de acest gen, pe care el le consideră foarte interesante, de altfel şi alţi prieteni ca Liviu Antonesei, Dan Alexe sau Al. Călinescu. Sorin Antohi i-a permis să le citeze într-una din serile «Dialog» ţinută în primavara anului 1982 la Casa de Cultură a Tineretului.
Sorin Antohi este şi el amator de literatură pornografică. Avea o carte de la Luca Piţu, scrisă de Charles Fourier care se referea la socialismul utopic privind libertatea relaţiilor sexuale pentru bătrâni. Sorin Antohi deţine recordul în ceea ce priveşte cunoştinţele despre utopii ajungând în mâna lectorilor americani să aibă un punct de vedere propriu prin care emite ideea că socialismul şi comunismul sunt legate de nebunie şi de imposibilitatea ajungerii la aceste stadii.
A se urmări şi multe din articolele sale din Dialog şi Opinia studenţească ...
20 mai l983
„FERIU“

***
Printre grupiştii ieşeni se strecoară, insidioşi ori numai indiferenţi, diverşi străinezi, lectori francezi sau anglo-saxoni, cu texte contribuitori la revistele studentine, cu interviuri proprii sau luate altora. Jean-Paul Goujon, viitorul istoric literar şi biograf de exemplu, cu eseuri personale, despre Huysmans ori Paul Masson, sau cu interviuri luate unor Pascal Pia şi Francois Caradec, prilej pentru el de a întâlni, graţie hazardului obiectiv, reproduceri ale Georgicelor cărtăresciene, imortalizate în Echinoxul napocan. Deconstrucţionistul Pinsky, lector iancheu de obârşie răsăriteană, e luat la întrebări sistematice, într-o convorbire destinată Opiniei studenţeşti, de Sorin Antohi, Michel Rouan, viitorul romancier, oferă fragmenţele Dialogului, iar Michel Toussaint, lingvistul guillaumian şi antisaussurian, instilează multora reverii, scrise, relative la motivarea cratiliană a semnului ori la refutarea hermogeniană a acesteia.
De unde şi interesul Gărzii Pretoriene, atât de căgăbăuce, pentru antemenţionatele magazine studentine, documentat, el, şi de următoarele două harnice sesizări:

***
Primit: lt. Chirică
Sursa: „Barbu”
Data: 28 martie 1978

Notă informativă
Sursa informează că la Catedra de limba franceză funcţionează lectorul francez MICHEL ROUAN iar ca asistent LUCA PIŢU.
Ei sînt în relaţii foarte bune şi se vizitează reciproc la domiciliu. MICHEL ROUAN a scris şi unele articole in revista „Dialog” a Universităţii Ieşene. Aceste articole sînt „Despre joc” şi un altul, care au fost traduse de asistentul LUCA PIŢU. Publicarea articolelor respective în „Dialog” este facilitată de PIŢU, care se află în relaţii bune cu redactorul-şef al revistei, SORIN PÂRVU. Sursa îl apreciază pe LUCA PIŢU ca fiind o persoană inteligentă şi se bucură de stima celor de la catedra cu toate că este cam zăpăcit prin modul lui de comportare şi tinută. (Umbla în cap cu căciulă ţărănească, cu traistă.). Discutând cu PIŢU sursa a aflat că pe lectorul francez îl pasionează tenisul de masă. Organizează partide de tenis cu Horia Zilieru, Val Gheorghiu, Nicolae Turtureanu şi altii*.
LUCA PIŢU este originar dintr-un sat din judeţul Suceava. Pentru simpatia celor de acolo îşi trimite salariul în sat**.
„BARBU”
RD/1005/1840 din 4 mai 1978
1 ex.

Primit: lt. Chirică
Sursa: „Barbu”
Data: 25 aprilie l978

Notă informativă
Sursa informează că într-o discuţie cu LUCA PIŢU acesta i-a spus că face diferite vizite surorii transfugului Ioan Petru Culianu. La aceasta vin profesori, cadre universitare, studenţi, elevi şi se organizează aşa-zisele seri culturale de limbă engleză, franceză, greacă. La acestea participă pe lângă cetăţeni români şi lectorii străini de la Universitatea din Iaşi, printre care MICHEL ROUAN şi celalalt lector francez, prieteni ai lui LUCA PIŢU.
LUCA PIŢU a spus că participă la aceste seri şi fiica conferenţiarului universitar SOROHAN care este elevă şi cântă la chitară cântece greceşti***. Aceste seri sunt organizate săptămînal.
Alte aspecte privind participarea şi activitatea la serile respective nu au fost discutate.

25 aprilie l978
„BARBU”

***
Notae ad usum lectorum historiae nostrae intelligentium:
* Stil de informare ca la Radio Erevan are „Barbu“ pentru că, într-adevăr, e vorba de tenis, dar nu de masă, ci de câmp, pe care-l joacă nu Michel Rouan, ci colegul său Lionel Lebel, nu însă cu poeţii Horia Zilieru şi Nicolae Turtureanu, amatori de ping-pong la Casa Tineretului şi Studenţilor, ci cu Mihai Baciu, lector la Filosofie Oficială pe vremea ceea, viitor diplomat la Minsk după Loviluţie şi trecerea filialei ieşene a PD la PDSR, apoi comentator avizat, în Flacara Iaşului, a geopolitichiei actuale. Eu le facusem cunoştintă celor doi, spre folosul amândurora, Mihai exersându-şi franceza şi obţinând, pentru teza de doctorat, ca bibliografie, cărţile lui Louis Althusser de rebranduire a marxismului sau doar de relectură structuralistă a Bărbosului Karl. Michel Rouan, care-şi adusese în România spre studiu la faţa locului Das Kapital, şi Bossuet, din colecţia pleiadică, urma să-şi fructifice dezamagirea cauzată de comunism în ficţiuni, lansate la Mercure de France, precum L’Archiduchesse ori Le Train de Bucarest, ultima, roman cu cheie despre personagii bahluviene fiind, din cercul Terezei Culianu mai cu seamă, aşa cum se prezintă la interval, de altfel, S’il est défendu de pleurer, cartea Mariei Mailat (colega unor Mihai Dinu Gheorghiu şi Liviu Antonesei), tradusă de Alain Paruit şi ivită la Robert Laffont, înainte de 1990, cu transpuneri imediate în suedeză sau germană.
** Treaba cu căciula ţărănească + salarul trimis în sat merită şi ea corectarea de rigoare. Căciulă purtam, iarna, dar nu ţărănească, mai degrabă polono-căzăcească, iar cerere la CC al PCR de reţinere a unei treimi din leafă pentru ajutorarea agricultorilor colectivizaţi nu mijotasem eu, ci fostul meu coleg Stelian Dăscălescu, poreclit Dilică Stecălescu, asistent de franceză la Institutul Politehnic, exclus din Partidul Unic fiindcă propusese modificarea statului acestuia şi, victimă desemnată a represiunii psihiatrice, apoi pensionat medical, trimis să vegeteze la Huşi, în localitatea sa de obârşie.
*** E în joc, aici, regretata Alina, fiica doamnei Elvira Sorohan. Studentă la Medicină şi redactoriţă la Opinia studeţească, îndrăgostită de Valeriu Gherghel, foarte cultivată, vorbitoare de multe limbi străine, învăţase neogreaca la cursurile profesorului Andreas Rados, slavist, traducător de meserie (în echipă cu Leonida Maniu) şi membru, destul de dogmatic, al Pardidului Comunist Grecesc din Exterior. Multe studente, prietene cu supuşi ai Republicii Elene sau doritoare de roire, îl frecventau, dar şi „surse destule“, ca să ţină Organele la curent cu fenomenul...

Zice Organul Supravegherilor Multilaterale despre o serie de particulari că-s membri ai „Grupului din Iaşi”, dar, la analiză sofisticată, de tip ioan-petru-culianic, nu întâlneşti nici o trăsătură relevantă ce să li se poată aplica la toţi cei înşiraţi prin rapoartele sexcuritice, prin pârele surselor, în referinţele din istorii literare şi dicţionare de autori. Nu-s toţi ieşeni bunăoară, unii contribuind revuistic dinspre alte centre universitare, cât Ion Bogdan Lefter ori Dan Ciachir, alţii, lectori străini fiind, precum Jean-Paul Goujon, Christopher Lawson, Roberto Scagno, Michel Rouan sau Maurice Toussaint. N-au toţi studii superioare, şi nici nu-şi doresc, asemeni unor Ghedeon Mihalache, Dan Giosu ori Dorin Spineanu, boemi inflexibili sau autodidacţi. Nu au ajuns toţi redactori la revistele studenţeşti, ci doar simpli conlucrători, ca Mandea . Mulţi au fost, luaţi de val, membri formali ai Partidui Unic: Al. Călinescu, Petru Ioan, M.D. Gheorghiu, Al. Dobrescu, Constantin Pricop, Sorin Antohi, Valeriu Gherghel, Silviu Lupescu; alţii, tot duşi de trend – Liviu Antonesei, Dan Petrescu, Nichita Danilov, Magister Casvanaeus, Dan Alexe, Radu Sperneac, Radu Eugeniu Stan, Silviu Alupei, Ioan Voicu –, deloc nu se buluceau în „avangarda clasei muncitoare”. Iar nealiniaţii nu erau chiar totdeauna cei mai radicali în grupitatea lor ieşeană. Unii, destul de numeroşi (M.D. Gheorghiu, Liviu Antonesei, Ioan Holban, Al. Călinescu, Ioan Petru, Al. Dobrescu, Dan Giosu ori Constantin Pricop), or izbutit a publicare cărţi, şi încă neconcesive, înainte de 1989, alţii ba. Şi aşa mai departe. Destui s-au implicat în politichie de răsunet, regional ori naţional, după Loviluţie: Dan Petrescu, George Şerban, autorul faimoasei Proclamaţii de la Timişoara, Liviu Antonesei, Andrei Hoişie-Corbea, Sorin Antohi, Ioan Holban, Al. Dobrescu, Alina Mungiu, Mihai Răzvan Ungureanu. Alţii, mai contemplativi ori cu frică de Istoria Universală ca Tribunal Suprem, nicidecum. Pe unii i-a strâns Organul Şantajor de fudulii, pre alţii mai puţin. Ori deloc. Unii se remarcau, înainte de 1989, ca activişti utecii, precum faimoşii Lorin Vasilovici, Dumitru Constantin sau Andrei Corbea, alţii ca opozanţi politichii, în frunte cu Dan Petrescu, sau, ca disidenţi camuflaţi, în coluziune cu Al. Călinescu, M.D. Gheorghiu şi Alfred Emanuel Winkler. Numeroşi, precum Dan Alexe, Liviu Antonesei, Dorin Spineanu, Nichita Danilov, Mihai Ursachi, Emil Brumaru ori Casvaneul, doar ca apolitici activi sau, după luminosul exemplu al poetului Daniel Lascu ot Bucium, naţionalişti impenitenţi, vicioşi ai lecturilor plurilingve, erotosofi ori beţivorfici neastâmpăraţi. Şi asa mai departe.... şi tot aşa mai departe...
Neputând însă fi şi jude şi parte, las în suspensie sugestia ioan-petru-culianică: s-o fructifice exegeţii cu înaltă calificare pe ramură, mulţumindu-mă, pentru moment, cu îmbogăţirea bibliografiei „Grupului din Iaşi”, oferindu-le lor, exegeţilor, doar, pe tavă, ce? Un nou document cenesasic de bună seamă. Acesta, imediat curgătoriu:

* * *
MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDETEAN IAŞI
Nr.3/VFI.00 din 1 aprilie 1983
STRICT SECRET
Exemplar nr.
Notă de analiză
a dosarului de urmărire informativă «PAVEL»

În data de 16 martie 1981 s-a început urmărirea informativă asupra numitului PIŢU LUCA, născut la data de 14.01.1947 în comuna Cajvana, judeţul Suceava, fiul lui Vasile şi Magdalena, lector la Facultatea de filologie – catedra de limba şi literatura franceză – din cadrul Universităţii «Al.I. Cuza», neîncadrat politic, necăsătorit, cu domiciliul în Iaşi, strada Republicii nr. 32B, scara A, apt. 24.
La baza deschiderii acţiunii au stat materialele din care rezultă că a întreţinut şi întreţine relaţii neoficiale cu lectorii francezi, suspectaţi de apartenenţă la serviciul de spionaj al acestei ţari
De asemenea, U.M. 0544 îl semnala pe PIŢU LUCA că împreună cu alte elemente (intelectuali tineri) se întâlnesc şi colportează ştirile transmise la postul de radio „Europa liberă”, folosindu-se de revistele studenţeşti „Dialog” şi „Opinia studenţească” pentru publicarea unor materiale cu conţinut aluziv şi duşmănos, inspirate din lucrările unor transfugi români din Occident, cunoscuţi cu poziţie ostilă ţării noastre. Datorită acestor publicaţii, postul de radio „Europa liberă” în emisiunile din decembrie 1982 şi martie 1983 a comentat „pozitiv” poziţia lor, apreciind că „scrisul lor stă sub semnul insolent al libertăţii”, prin aceasta comentatorul VIRGIL IERUNCA înţelegând de fapt poziţia de frondă a acestor intelectuali faţă de realităţile social-politice din ţara noastră.
Din măsurile informativ-operative întreprinse au rezultat următoarele: periodic se adună la domiciliul lectorilor francezi «MATEI» şi «ROBERT», ambii lucraţi prin D.U.I., unde sub influenţa unor materiale introduse de aceştia în ţară, comentează negativ realizările din ţara noastră, manifestând un total dispreţ faţă de valorile culturale, patriotice şi angajante; se folosesc de revistele „DIALOG” şi „OPINIA STUDENŢEASCĂ” pentru publicarea unor articole şi eseuri prin care se exprimă idei retrograde de inspiraţie occidentală (unele articole trimiţându-se şi în străinătate); participă in grup la „Serile DIALOGULUI”, unde fac publice ideile şi concepţiile lor; folosesc orice prilej pentru afişarea unei atitudini nonconformiste, de sfidare a sistemului social în care îşi desfăşoară activitatea; împreună cu PETRESCU DAN, PRUTEANU GEORGE şi ANTOHI SORIN, PITU LUCA scrie un roman intitulat «BRAZDE PESTE HATURI REVISITED», în care persiflează şi pun la îndoială utilitatea politicii partidului în problema cooperativizării agriculturii în ţara noastră; sunt indicii că aceste materiale, atât cele publicate cât şi cele personale, sunt scoase în exterior şi folosite ca surse de comentarii pentru postul de radio «EUROPA LIBERĂ» de către lectorii francezi aflaţi în post la Iaşi.
Din grup mai fac parte: PETRESCU DAN, născut la 26.02.1949, fiul lui Mircea şi Margareta, domiciliat în Iaşi, strada Sf. Atanasie nr. 13, absolvent al Facultăţii de Filologie din anul 1882, în prezent fără ocupaţie. A fost cunoscut cu manifestări duşmănoase şi relaţii suspecte in Franţa, ascultător şi colportor al ştirilor transmise de postul de radio „EUROPA LIBERA”, cunoscut cu preocupări literare ce se caracterizează prin virulenţă la adresa realizărilor social-politice şi culturale din ţara noastră. Este un cititor fervent al unor scrieri ostile ţării noastre, prezentator abil al unor elemente de cultură decadentă şi duşmănoasă în paginile revistelor „DIALOG” şi „OPINIA STUDENTEASCA”; PETRESCU TEREZA (fostă CULIANU), născută la data de 10.10.1945 în Bucureşti, fiica lui Sergiu şi Elena, asistentă la Universitatea „Al.I. CUZA” din Iaşi, descendentă a unei familii de intelectuali ieşeni, are un frate rămas ilegal în străinătate, cunoscut cu activitate literară ostilă ţării noastre, având manifestări duşmănoase. Ea a fost aceea care l-a introdus pe PETRESCU DAN în anturajul lectorilor francezi; CĂLINESCU ALEXANDRU, născut la data de 5 octombrie 1945 în Iaşi, fiul lui Cicerone şi Maria, domiciliat în Iaşi, strada A. Panu nr. 52, bl. H2, etaj 2, apart. 2, membru PCR, lector la Facultatea de Filologie a Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, legătura mai veche a lectorilor francezi, are manifestări foarte virulente, coordonează activitatea de redactare a revistei „DIALOG”, dispune de numeroase legături în lumea literar-artistică din Iaşi şi Bucureşti; ANTONESEI LIVIU, născut la data de 25.04.1953, în comuna Vlădeni, judeţul Iaşi, fiul lui Dumitru şi Ana, domiciliat în Iaşi, strada 13 Decembrie nr.15, bl. P1, scara A, etaj 4, apt.1, cercetător la centrul de cercetări lingvistice şi sociale din Iaşi, absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie. Publică articole cu un conţinut aluziv şi virulent la adresa realităţilor social-politice din ţara noastră, legătură a lectorilor francezi, animatorul serilor „Dialog” şi al revistei cu acelaşi nume, „apreciat şi elogiat” pentru activitatea sa la postul de radio „Europa liberă”; PREDEANU SILVIU, născut în Cernăuţi, URSS, la 2 februarie l943, fiul lui Teodor şi Olga, domiciliat în Iaşi, B-dul Independenţei nr. 6, bl. R2, etaj 4, apt.15, membru PCR, cercetător la Centrul de cercetări fizice şi tehnice din Iaşi, frecventează împreună cu soţia petrecerile organizate la domiciliul lectorilor francezi, face aprecieri negative la adresa valorilor literar-artistice cu conţinut patriotic; GHEORGHIU MIHAI DINU, născut la data de 8 decembrie 1953 în Iaşi, fiul lui Dumitru şi Anica, cu domiciliul în Iaşi, strada 7 Noiembrie nr. 20, bl. K2, etaj 3, apt. 13, sociolog, în prezent cercetător la Centrul de Ştiinţe Sociale de pe lângă Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi, este cunoscut ca legătură a lectorilor francezi „ROBERT” şi „MATEI”, cititor al cărţilor cu conţinut necorespunzător aduse de lectorii străini, este animatorul anturajului format în jurul lectorilor francezi, apare ca legătură neoficială a diplomaţilor americani şi a JUDITH MYDON, doctorantă, suspectă de culegere de informaţii din domeniul social-politic.
Având în vedere aspectele raportate mai sus, propunem trecerea din supravegherea informativă în urmărirea informativă ca legături, în dosarul de urmărire informativă 2347 privind pe PIŢU LUCA, a numiţilor PETRESCU DAN, PETRESCU TEREZA, CĂLINESCU ALEXANDRU, ANTONESEI LIVIU, PREDESCU SILVIU, GHEORGHIU MIHAI şi ANTOHI SORIN.
În scopul cunoaşterii şi documentării operative a activităţii celor urmăriţi, în vederea contracarării şi prevenirii acţiunilor desfăşurate, vor fi întreprinse următoarele măsuri informativ-operative:
1. În conformitate cu planul de infiltrare, sursa „IONESCU” va fi instruită sa ne informeze despre: intenţiile literare viitoare a celor urmăriţi; modalităţile concrete de acţiune ale redactorilor revistei „DIALOG” în vederea prezentării acestora în cadrul Festivalului „CÂNTAREA ROMÂNIEI”; literatură străină adusă de lectorii francezi şi pusă în circulaţie în anturajul lor apropiat; stadiul în care se afla romanul celor patru, intitulat „BRAZDE PESTE HATURI REVISITED”; legăturile pe care şi le creează cei în cauză cu redactorii altor reviste studenţeşti din ţară; articolele şi eseurile cu conţinut necorespunzător care apar în revistele studenţeşti „DIALOG” şi „OPINIA STUDENŢEASCĂ”. Termen: 10.04.1983. Răspunde: Cpt. VIZITEU FLORINEL.
2. Sursele „STEPAN” şi „PREDA” ne vor informa despre activitatea şi comportarea celor în cauză, despre conţinutul şi caracterul SERILOR „DIALOG”, materialele puse în circulaţie cu acest prilej, identificarea unor persoane care ulterior, prin declaraţii, pot documenta activitatea ostila a celor în cauza. Termen: 15.04.l983. Răspunde: Cpt. VIZITEU FLORINEL.
3. Vor fi luate măsuri de linia de „S” împotriva celor urmăriţi în vederea stabilirii conţinutului discuţiilor pe care le poarta cu interlocutorii lor. Termen: 5.04.l983. Răspunde: Cpt. VIZITEU FLORINEL.
4. Pe momente operative vor fi puşi în filaj, în vederea identificării legăturilor apropiate şi documentarea foto a momentelor operative existente. Termen: permanent. Răspunde: Cpt. VIZITEU FLORINEL.
5. Prin mijloace T.O. (I.C.T. şi I.D.E.B.) se vor obţine materiale de interes operativ, în funcţie de acestea stabilindu-se modalităţile de finalizare a cazului. Termen: permanent. Răspunde: Cpt. VIZITEU FLORINEL.
Pentru documentarea activităţii elementelor urmărite se vor avea în vedere măsurile prevăzute şi înaintate spre aprobare în cazurile lectorilor francezi „ROBERT” şi „MATEI”, precum şi altele ce vor reieşi în urma măsurilor întreprinse de către noi.

ŞEFUL SERVICIULUI III:
Locot. col. Boţârlan Mihail
Cpt. Viziteu Florinel
Of. special I col. Gascu Petru.

RD/5492/286 din 1 aprilie 1983
CNSAS
10.09.2007
Serviciul Arhivă

Urmează să vedem, luna viitoare, ce desluşiri le mai aduce „Ionescu” cestor Gaşci, Boţârlani şi Vizitei, care pregătesc de zor, pentru data de 18 mai 1983 şi în beneficiul unor Grupnici Iaşioţi aleşi pe sprânceană, niscaiva percheziţii domiciliare, urmate de anchete la sediul şandramalei lor din Sărărie, strada Triumfului nr. 6, sancţionând, ele, în cele din urmă şi viciul teoreticamente nepedepsibil al lecturii şi conversaţiile degajate şi contactele cu intelectuali nemioritici.