Identitate tarzie
Aproximativ 300 de rromi caldarari traiesc în municipiul Constanta. Principala lor problema e lipsa actelor de identitate pentru copii, se arata intr-un text publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent.
Pe Maricica Danila am întalnit-o pe holurile Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta. Are 39 de ani, este din Constanta si este mama a sapte copii. Doi dintre ei, de 4, respectiv 6 ani, nu au acte de identitate. „I-am nascut acasa. Nu am mai venit la spital. Nu aveam cu cine sa îi las pe ceilalti, stateam de colo - colo, ne daduse afara din casa…”, spune femeia.
Aproximativ 300 de rromi caldarari traiesc în municipiul Constanta. Este o cifra relativa pentru ca ei migreaza în permanenta dintr-un judet în altul si chiar dintr-o tara în alta. Principala problema a lor este lipsa actelor de identitate pentru copii. Neavand acte, accesul la medic se face mult mai greu, spune Lacrimioara Georgescu, mediatorul sanitar care se ocupa direct de acestia.
In anul 2009, Consiliul Judetean Constanta a derulat în 16 localitati din judet, unde traiesc comunitati mari de etnici rromi, programul „Pentru o viata sanatoasa”. Proiectul derulat în parteneriat cu Asociatia "Speranta si Încredere", Autoritatea de Sanatate Publica Judeteana Constanta si Consiliul Judetean Constanta, a avut ca scop facilitarea accesului cetatenilor rromi la serviciile de asistenta medicala si educatie pentru sanatate.
In cadrul proiectului au fost infiintate grupuri de initiativa ale tinerilor voluntari si echipe comunitare interdisciplinare care au derulat activitati de examinare a problemelor de sanatate publica, activitati de constientizare si educatie cu privire la importanta prevenirii imbolnavirilor. In plus, in cele16 localitati cuprinse in proiect, s-au organizat cursuri de perfectionare a mediatorilor sanitari si de instruire a medicilor de familie, autoritatilor si functionarilor in vederea combaterii discriminarii.
In urma acestui proiect s-a format si un ONG din care fac parte membrii Grupului de initiativa a tinerilor voluntari din cele 16 localitati. Valoarea proiectului – cu o durata de 11 luni - a fost de 54.989,9 euro. Proiectul a fost finantat prin Programul PHARE 2006 – Accelerarea Implementarii Strategiei Nationale de Imbunatatire a Situatiei Romilor.
Lacramioara Georgescu ne-a spus ca de acest proiect beneficiaza aproximativ 500 de persoane.
Copii nascuti acasa…
In comunitatea de caldarari femeile nasc inca acasa, neasistate, motivele fiind dintre cele mai diverse: migratia, lipsa banilor, cutumele… Mediatorul sanitar Lacramioara Georgescu spune ca aceasta este una dintre principalele probleme cu care se confrunta în activitatea sa.
Maricica Danila a venit la spital sa se intereseze ce trebuie sa faca pentru a obtine certificate de nastere pentru cele doua fetite. A adus-o la mediatorul sanitar una din femeile care a a aflat la cine trebuie sa apeleze prin intermediul proiectului „Pentru o viata sanatoasa”. „Vreau sa aiba si ei un certificat de nastere. Cand s-or face mai mari, au si ei nevoie de buletin. Ce sa facem? Am venit la doamna pentru ca noi nu stim carte, nu stim unde sa ne ducem”, spune femeia. Cei doi copii sunt, Slava Domnului, sanatosi, povesteste mama. Rar au avut vreo mica problema de sanatate. A mers atunci cu ei la medic si… s-a descurcat.
Orice medic poate sa obtina usor un cod numeric provizoriu pentru a-i înscrie pe liste pe copiii nedeclarati. Tot ce ar trebui sa faca este sa trimita o cerere scrisa Casei de Asigurari de Sanatate. Lacramioara Georgescu este oarecum nemultumita de faptul ca medicii nu se îngramadesc sa demareze acest procedeu. Lamaita Antohi, purtatorul de cuvant al Casei de Asigurari de Sanatate Constanta confirma aceasta situatie: „Nici anul acesta, nici anul trecut, nu s-a inregistrat nicio cerere în acest sens”.
Atunci cand vine vorba de copiii nascuti în strainatate, lucrurile sunt diferite.
Cel mai mic dintre copiii Maricicai are trei ani. S-a nascut in Italia, a fost inregistrat acolo si mai apoi în Romania. Copilul este grav bolnav, urmeaza sa fie operat pe cord. Din fericire este inscris si in sistemul medical romanesc asa ca poate sa beneficieze de tratament medical gratuit.
Mediatorul sanitar spune ca de cele mai multe ori copiii rromilorinregistrati in alte tari nu mai sunt declarati si la întoarcerea in Romania:. „Odata intorsi în tara, de multe ori noi le pierdem urma. Ei migreaza dintr-o parte în alta, nu mai merg sa definitiveze procesul de înregistrare a copilului si în Romania. Ne este foarte greu pana dam iar de ei”.
Si cand vine vorba de vaccinare, lucrurile stau diferit in Romania. Cei mai multi dintre rromi se intorc din strainatate cu carnetele de vaccinari la zi, in timp ce aici, este o adevarata corvoada pentru mediatorii sanitari sa le convinga pe tinerele mame sa isi aduca la vaccinat pruncii.
Rusinea de a merge la ginecolog
O alta problema in randul femeilor din neamul caldararilor este mersul la medic pe timpul sarcinii. „Se feresc sa mearga la ginecolog, mai ales atunci cand este vorba de un medic barbat. Este o rusine pentru ele”, ne spune Lacramioara Georgescu.
Au fost în comunitate cazuri de femei care au murit pentru ca au ajuns prea tarziu la doctor si asta a început sa le sperie. In plus, in ultima vreme, cei 11 mediatori sanitari duc si o campanie de informare pe tema cancerului de col uterin si a sanatatii reproducerii, care incepe sa dea roade. „Au început sa vina la noi, chiar daca mai timid, sa ne întrebe de metode de contraceptie”, spune Lacramioara Georgescu.
Asa cum a mentionat mediatorul sanitar care este si presedinte alAsociatiei Rome „Speranta si incredere”, nu este vorba despre o campanie derulata printr-un anume proiect, ci ea s-a impus ca urmare a problemelor cu care mediatorii sanitari se confrunta pe teren.
Si proiectul „Pentru o viata sanatoasa” a avut un capitol aparte dedicat sanatatii reproducerii. Li s-a vorbit femeilor de etnie rroma despre contraceptie si despre realizarea screening-urilor pentru HPV si cancer mamar. „Se observa schimbari. Femeile, asa cum pot, vin pentru metodele contraceptive. Si-au dat seama ca este nevoie. Nu vor pastile pentru ca nu stiu sa citeasca sau pentru ca trebuie sa le ia zilnic. Prefera steriletul, iar la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta le sunt montate sterilete gratuit. De asemenea, au fost informate despre bolile cu transmitere sexuala”, a declarat Lacramioara Georgescu, la finalul proiectului.
Una din femeile care a murit pentru ca nu s-au dus la medic la timp a fost o tanara de 25 de ani din localitatea Valcele - Negru Voda. „Cand a gasit-omediatorul sanitar in comunitate, era prea tarziu. Avea dureri, a adus-o la spital… A mai trait doar sase luni dupa ce a fost practic adusa de mana la Spitalul Judetean Constanta. Daca venea mai devreme poate avea mai multe sanse…”, spune mediatoarea. (DIVERS - www.divers.ro)
Text realizat de Adina Bocai in cadrul programului "Presa si accesul la sanatate in comunitatile de romi - editia regionala" derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent in perioada octombrie 2008 - decembrie 2009. Programul si-a propus sa creasca vizibilitatea problemelor de sanatate ale comunitatilor de rromi din regiune, plansandu-le intr-o perspectiva mai generala, vizand reducerea saraciei, incluziunea sociala sau lupta impotriva coruptiei.
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu