Agrostandard: fermierii români vor o subvenție de cel puțin 300 de euro pentru a fi restabilită concurența loială în UE
Aciduzzul | 9 iulie, 2013
România a negociat foarte slab subvenția pentru agricultură, cred fermierii, lucru care afectează însuși principiul concurenței loiale în interiorul Uniunii Europene. Fermierii români primesc cea mia mică subvenție din UE iar decalajul dintre occidentul și răsăritul Europei în sectorul agricol crește odată cu fiecare an. Agricultorii cred că, pentru a fi respectat principiul concurenței loiale în UE, fermierii români ar trebui să primească cel puțin 300 de euro pe hectar în sectorul vegetal și un ajutor de 3-4 ori mai mare decât acum în sectorul zootehnic, aflat acum, practic, în colaps. Fermierii susțin că politicienii care au negociat tratatul de prederare nu au urmărit interesul național. ”Nu trebuie să ne mai concentrăm pe negocierile de preaderare. Rezultatele prestației politicienilor dau măsura valorii lor. Este clar că n-au reprezentat corespunzăor interesele națiunii și n-au cunoscut problematica agriculturii”, consideră Ștefan Poienaru, unul dintre cei mai mari fermieri din România, care lucrează 17.000 de hectare de teren în județele Ialomița și Călărași.
Subvenția, negociată pe o suprafață totală mult mai mică
La rândul său, vicepreședintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România(LAPAR), Daniel Ciobanu, crede că politicienii români au dat dovadă de amatorism la negocierea tratatului de preaderare.
”Așa s-a negociat pe suprafață în 2002-2003, în timpul guvernării Năstase. Nu au putut dovedi la Bruxelles că avem atât pământ și au negociat doar pentru 8,7 milioane de hectare, din care 7 milioane teren arabil. Atunci plafonul se împărțea la 8 milioane de hectare. Anul trecut au împărțit suma la 9,7 milioane de hectare, iar anul acesta la 9,9 milioane de hectare. Noi nu știm, după 20 de ani, ce suprafață de teren avem cu exactitate. Plafonul se împarte la suprafața declarată”, a explicat Ciobanu.
Ciobanu a arătat că negocierile pentru stabilirea subvenței au plecat de la cele mai nefavorabile premise.
”Ei spun că au luat în calcul la negociere cele mai bune producții anuale din acesi ani. De fapt, au negociat pe producțiile medii. Au negociat foarte dezavantajos pentru noi, iar acum se acoperă unii pe alții. Polonia a început negocierile de la o producție de 40% față de media europeană. Noi am început de la 25%, de la 50 de euro. Principalii vinovați de acest dezastru sunt Adrian Năstase, Ilie Sârbu și Leonard Orban(…)În 2004 a venit Ilie Sârbu la noi la prefectură (Prefectura Bacău -n.r.). Atunci a zis că nu-l interesează dacă noi avem sau nu producție, iar, dacă nu producem noi să aducem alimente de afară că el vrea să vadă galantare pline”, a punctat Ciobanu.
Subvenția, stabilită pe baza unor premise false
Potrivit oficialului LAPAR, argumentele luate în calcul la stabilirea subvenției au fost acelea că avem costuri de producție mai mici decât în Occident, lucru neadevărat.
”Când ni s-a negociat subvenția, argumentele UE au fost că subvenția trebuie să fie mai mică ca în restul țărilor occidentale pentru că forța de muncă este mai ieftină. Numai că nu au luat în calcul faptul că randamentele sunt mai mici tocmai pentru că forța de muncă ieftină este necalificată. În plus, în ultimii ani am ajuns să plătim pesticide cu 30% mai scumpe ca în Occident. În Grecia, de exemplu, au zis că au nevoie de o subvenție mai mare din cauză că terenul este arid, iar clima nefavorabilă culturilor, așa că au nevoie de mai mulți bani pentru a obține aceleași producții ca în Occident. În Italia ajutorul este de 300 de euro sub formă de plăți directe și 100 de euro de la stat. Ai noștri spun că nu pot da mai mult de 27 de euro de la stat. Subvenția va fi de 200 de euro în 2014 și de 160 de euro în 2016, dar sumele date la subvenție sunt mai mici decât cele declarate oficial.”, a mai arătat vicepreședintele LAPAR.
Discriminarea, mai vizibilă în sectorul zootehnic
Fermierii cred că această discriminare dintre fermierii din vestul și estul Europei se simte cel mai bine în sectorul zootehnic, aflat în pragul dispariției în România.
“Această discriminare se simte cel mai tare la lapte. Dacă la cultura mare mai suportăm cumva, la lapte este crunt. Gândiți-vă că noi vindem laptele la procesatori cu 1,1 lei pe litru iar un litru de apă minerală sau plată, de exemplu, se vinde cu 3-4 lei pe litru. Și vorbim despre apă, care curge. Nu este nevoie de furaje, de bani investiți”, consideră Ioan Andru, un agricultor și un crescător de animale din județul Arad, președintele Ascociației Producătorilor Agricoli Agrara 2008.
El remarcă faptul că subvenția primită de fermierii din vest este atât de consistentă, încât aceștia își permit să vină cu lactate la prețuri de dumping în România.
”Zootehnia funcționează acum pe pierdere. Aici se simte cel mai tare concurența neloială pentru că afară, subvenția fiind de câteva ori mai mare, fermierii străini își permit să vină cu lapte în România chiar și sub acest preț ridicol pe care-l primim noi. Vin cu prețul ăsta chiar dacă ei au costuri mai mari cu forța de muncă, cu furajele, pe care le achită în euro. Acest lucru este posibil pentru că statele lor îi sprijină foarte puternic, iar statul român nu face nimic pentru fermierii români. Guvernul și-a propus să distrugă zootehnia”, a punctat Andru.
El a arătat că lipsa de interes pentru finanțarea agriculturii se vede cel mai bine când vine vorba despre cofinanțarea proiectelor europene, statul român negăsind nici măcar sumele care să acopere partea sa de finanțare, de 10-15%. Acesta este principalul motiv pentru nivelul redus de absorbție a fondurilor europene, crede fermierul.
O subvenție de 300 de euro ar mai reduce concurența neloială
Fermierii vin chiar cu propuneri pentru eradicarea fenomenului de concurență neloială care se manifestă acum în Uniunea Europeană.
”Cred că la cultura vegetală subvenția ar trebui să fie de cel puțin 300 de euro, iar pentru sectorul zootehnic de circa 3-4 ori mai mare decât este acum ca să intrăm cumva într-o zonă de concurență loială cu cei din vest. Înfară de forța de muncă semnificativ mai ieftină, plătim totul ca în occident. Utilajele le luăm din Germania și Franța, pesticidele din Germania și SUA, motorina la pompă costă la fel ca în vest. Unde este concurența loială?!”, se întreabă retoric Andru.
Norocul românilor rămâne, însă, tot terenul mult mai fertil decât în restul Europei.
”În ceea ce privește costurile, este adevărat că noi plătim mai mult pentru pesticide, dar fertilitatea naturală a terenului din România este mult mai ridicată, iar necesarul de pesticide este la mai puțin de jumătate față de țările din vest”, remarcă Ștefan Poienaru.
Singura soluție pentru îndreptarea acestei inchități este, potrivit agricultorilor, alocarea unor fonduri mai mari pentru agricultură de la bugetul de stat.
”Este oarecum logic ca fermierii Occidentali să aibă o subvenție mai mare decât noi pentru că țările lor contribuie semnificativ mai mult la bugetul UE. Să fim fericiți că, la sfârșitul acestui ciclu, în 2020, o să ne apropiem de subvenția europeană pe măsură ce va fi redusă subvenția în țările din vest. Noi trebuie să alocăm fonduri naționale mai mari pentru a îndrepta această inechitate, această eroare”, a conchis Poienaru.
Sursa: Agrostandard
Subvenția, negociată pe o suprafață totală mult mai mică
La rândul său, vicepreședintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România(LAPAR), Daniel Ciobanu, crede că politicienii români au dat dovadă de amatorism la negocierea tratatului de preaderare.
”Așa s-a negociat pe suprafață în 2002-2003, în timpul guvernării Năstase. Nu au putut dovedi la Bruxelles că avem atât pământ și au negociat doar pentru 8,7 milioane de hectare, din care 7 milioane teren arabil. Atunci plafonul se împărțea la 8 milioane de hectare. Anul trecut au împărțit suma la 9,7 milioane de hectare, iar anul acesta la 9,9 milioane de hectare. Noi nu știm, după 20 de ani, ce suprafață de teren avem cu exactitate. Plafonul se împarte la suprafața declarată”, a explicat Ciobanu.
Ciobanu a arătat că negocierile pentru stabilirea subvenței au plecat de la cele mai nefavorabile premise.
”Ei spun că au luat în calcul la negociere cele mai bune producții anuale din acesi ani. De fapt, au negociat pe producțiile medii. Au negociat foarte dezavantajos pentru noi, iar acum se acoperă unii pe alții. Polonia a început negocierile de la o producție de 40% față de media europeană. Noi am început de la 25%, de la 50 de euro. Principalii vinovați de acest dezastru sunt Adrian Năstase, Ilie Sârbu și Leonard Orban(…)În 2004 a venit Ilie Sârbu la noi la prefectură (Prefectura Bacău -n.r.). Atunci a zis că nu-l interesează dacă noi avem sau nu producție, iar, dacă nu producem noi să aducem alimente de afară că el vrea să vadă galantare pline”, a punctat Ciobanu.
Subvenția, stabilită pe baza unor premise false
Potrivit oficialului LAPAR, argumentele luate în calcul la stabilirea subvenției au fost acelea că avem costuri de producție mai mici decât în Occident, lucru neadevărat.
”Când ni s-a negociat subvenția, argumentele UE au fost că subvenția trebuie să fie mai mică ca în restul țărilor occidentale pentru că forța de muncă este mai ieftină. Numai că nu au luat în calcul faptul că randamentele sunt mai mici tocmai pentru că forța de muncă ieftină este necalificată. În plus, în ultimii ani am ajuns să plătim pesticide cu 30% mai scumpe ca în Occident. În Grecia, de exemplu, au zis că au nevoie de o subvenție mai mare din cauză că terenul este arid, iar clima nefavorabilă culturilor, așa că au nevoie de mai mulți bani pentru a obține aceleași producții ca în Occident. În Italia ajutorul este de 300 de euro sub formă de plăți directe și 100 de euro de la stat. Ai noștri spun că nu pot da mai mult de 27 de euro de la stat. Subvenția va fi de 200 de euro în 2014 și de 160 de euro în 2016, dar sumele date la subvenție sunt mai mici decât cele declarate oficial.”, a mai arătat vicepreședintele LAPAR.
Discriminarea, mai vizibilă în sectorul zootehnic
Fermierii cred că această discriminare dintre fermierii din vestul și estul Europei se simte cel mai bine în sectorul zootehnic, aflat în pragul dispariției în România.
“Această discriminare se simte cel mai tare la lapte. Dacă la cultura mare mai suportăm cumva, la lapte este crunt. Gândiți-vă că noi vindem laptele la procesatori cu 1,1 lei pe litru iar un litru de apă minerală sau plată, de exemplu, se vinde cu 3-4 lei pe litru. Și vorbim despre apă, care curge. Nu este nevoie de furaje, de bani investiți”, consideră Ioan Andru, un agricultor și un crescător de animale din județul Arad, președintele Ascociației Producătorilor Agricoli Agrara 2008.
El remarcă faptul că subvenția primită de fermierii din vest este atât de consistentă, încât aceștia își permit să vină cu lactate la prețuri de dumping în România.
”Zootehnia funcționează acum pe pierdere. Aici se simte cel mai tare concurența neloială pentru că afară, subvenția fiind de câteva ori mai mare, fermierii străini își permit să vină cu lapte în România chiar și sub acest preț ridicol pe care-l primim noi. Vin cu prețul ăsta chiar dacă ei au costuri mai mari cu forța de muncă, cu furajele, pe care le achită în euro. Acest lucru este posibil pentru că statele lor îi sprijină foarte puternic, iar statul român nu face nimic pentru fermierii români. Guvernul și-a propus să distrugă zootehnia”, a punctat Andru.
El a arătat că lipsa de interes pentru finanțarea agriculturii se vede cel mai bine când vine vorba despre cofinanțarea proiectelor europene, statul român negăsind nici măcar sumele care să acopere partea sa de finanțare, de 10-15%. Acesta este principalul motiv pentru nivelul redus de absorbție a fondurilor europene, crede fermierul.
O subvenție de 300 de euro ar mai reduce concurența neloială
Fermierii vin chiar cu propuneri pentru eradicarea fenomenului de concurență neloială care se manifestă acum în Uniunea Europeană.
”Cred că la cultura vegetală subvenția ar trebui să fie de cel puțin 300 de euro, iar pentru sectorul zootehnic de circa 3-4 ori mai mare decât este acum ca să intrăm cumva într-o zonă de concurență loială cu cei din vest. Înfară de forța de muncă semnificativ mai ieftină, plătim totul ca în occident. Utilajele le luăm din Germania și Franța, pesticidele din Germania și SUA, motorina la pompă costă la fel ca în vest. Unde este concurența loială?!”, se întreabă retoric Andru.
Norocul românilor rămâne, însă, tot terenul mult mai fertil decât în restul Europei.
”În ceea ce privește costurile, este adevărat că noi plătim mai mult pentru pesticide, dar fertilitatea naturală a terenului din România este mult mai ridicată, iar necesarul de pesticide este la mai puțin de jumătate față de țările din vest”, remarcă Ștefan Poienaru.
Singura soluție pentru îndreptarea acestei inchități este, potrivit agricultorilor, alocarea unor fonduri mai mari pentru agricultură de la bugetul de stat.
”Este oarecum logic ca fermierii Occidentali să aibă o subvenție mai mare decât noi pentru că țările lor contribuie semnificativ mai mult la bugetul UE. Să fim fericiți că, la sfârșitul acestui ciclu, în 2020, o să ne apropiem de subvenția europeană pe măsură ce va fi redusă subvenția în țările din vest. Noi trebuie să alocăm fonduri naționale mai mari pentru a îndrepta această inechitate, această eroare”, a conchis Poienaru.
Sursa: Agrostandard
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu