Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer
CUM A AJUNS ROMÂNIA O ”ROMÂNIE ȚIGANIZATĂ” ȘI ”STAT FĂRĂ ONOARE”
Crâmpei de viață autentică din București, anul 2013, luna iunie. Este ora douăsprezece, în miezul zilei. Pe strada Stolnici, Sectorul 4, București, în zona blocurilor 48 și 44 un bătrân pensionar de vreo 70 de ani, fost polițist, revine acasă. Merge sprijinindu-se în baston și are în mână o pungă de plastic cu o pâine în ea.
Brusc, pensionarul este înconjurat de 20 de derbedei cu vârste între 12 și 30 de ani (rebuturile umane ale cartierului). Banda îl atacă și îl agresează verbal cu o violență rar întâlnită, aruncând în el cu cotoare de mere și scuipându-l.
Bătrânul, om la vreo 70 de ani, încearcă bărbătește să facă față valului de invective și trivialități care curg asupra lui. Sprâncenele lui stufoase se încruntă, ridică bastonul deasupra capului și strigă, bâbâindu-se din cauza furiei:
-De…De…Derbedeilor!…Am să chem poliția!
-De ce n-o chemi, bă? Hai, cheamă, bă, Poliția! Ai curaj? ripostează gașca.
Cei 20 care-l agresează și-l înjură pe bătrân sunt români țiganizați care terorizează locatarii și toată noaptea urlă pe străzi, pun muzică, turează motoarele mașinilor la maxim și fac întreceri de raliu printre blocuri, cântă, fluieră cu șuierături, bat din palme și tulbură liniștea în tot Sectorul 4. Deseori bat oamenii sau se bat între ei.
Toți membrii bandei, sunt, practic, infractori cu părinți înstăriți, dispun de bani, au mașini scumpe și în general privesc zona Lacul Văcărești și blocurile din jurul acestuia ca fiind proprietatea lor. Disprețul acestor români țiganizați pentru ceilalți locuitori ai cartierului este total.
În fiecare noapte, toți acești inși se adună între blocuri și pun muzică, urlă, izbucnesc în hohote de râs demențial și bat din palme până când se face ziuă. Locul lor de reședință este în părculețul de lângă blocul 44.
Se șoptește că ar fi și violatori și jefuitori printre ei, dealeri de droguri sau proxeneți, dar de un an de zile nimeni nu mai îndrăznește să facă plângere împotriva lor, fiindcă sunt foarte răzbunători.
Legăturile cu poliția ale acestor indivizi periculoși sunt extrem de misterioase. Cert este că deși de ani de zile terorizează toate cvartalurile din zonă și de ani de zile locatarii îi reclamă, nu le-a făcut nimeni nimic. Nu a primit nici unul dintre ei nici cea mai mică amendă din partea poliției.
Motivul pentru care gașca de români țiganizați din cartier îl atacă pe bătrân este acela că fostul ofițer MI, acum pensionar, a îndrăznit în noaptea trecută să iasă la balcon și să strige celor adunați în parcul dintre blocurile 48 și 44 de pe strada Stolnici 11 să nu mai tulbure liniștea publică. Acest lucru a fost recepționat de bandă ca un afront la autoritatea ei zonală și nu vrea să lase nepedepsit un astfel de comportament. Mai mult, românii bucureșteni țiganizați vor să dea și un exemplu întregului cartier despre cum știu ei să reprime în forță orice încercare de a li se contesta supremația.
Unii puștani recenți intrați în bandă, care abia au terminat clasa a cincea și cărora abia le-au dat tuleiele, încurajați de mai marii găștii se înghesuie voinicește în jurul bătrânului scrâșnind din dinți și scuipând cuvintele cu dușmănie printre buzele subțiate și apropiate: ”Băi, tu-ți morții mă-tii, te omorâm, mă!… Băi, sî moarî mama mea dacă nu te sparg, mă!…Băi!… Sî moarî familia mea dacă nu mori aici…”
De la ferestrele blocurilor de pe Stolnici locatarii privesc tremurând de frică de dinapoia perdelelor.
Un alt bucureștean țiganizat, unul cam la vreo 26 de ani, slab mort, probabil starostele bandei, îi dă deodată la o parte pe cei mici și ajunge lângă bătrân căruia îi aplică o palmă peste ochi și-l scuipă în față strigând la el: ”Băi, țîne cont, sî moarî mama mea, sî moarî familia mea, dacă nu te omor mă, dacă mai îndrăznești să ne zici ceva, moșule!..Crezi că nu știm că ai fost caraliu? Ai fost caraliu și ai să plătești pentru asta!..Sî moară mama mea!…Sî moarî familia mea!…”
Puștanii în vârstă de 12 ani din bandă, la fel cum fac curcanii când le fluieri, repetă și ei din reflex, cu toții:
-Sî moară mama mea!…Sî moarî familia mea!…
Bătrânul reușește să scoată telefonul mobil și să apeleze 112. ”Sunt un pensionar MI…M-au atacat o bandă de inși, strigă el răsuflând greu. Sunt atacat de o bandă de inși…Da…Sunt un pensionar MAI, sunt un fost colonel de poliție…Da..Aștept…”
Banda, luată prin surprindere rămâne pentru o clipă fără reacție. Nu îndrăznește să-i ia telefonul, riscul este prea mare, gestul ar putea fi etichetat jaf și-atunci pârnaia e gata. Nu mai scapi decât dacă le dai procurorului și judecătorului câte cinci mii de euro. Starostele găștii, cel care l-a pălmuit pe bătrân, izbucnește în râs și-i strigă batjocoritor:
-Care-i treaba, tataie? Ai vreo problemă? Ai chemat poliția, moșule? Ce-a zis? Vine?
-Vine, vine! răspunde bătrânul îndârjit, suflând greu.
-Atunci să așteptăm să vină! Ce? Crezi că ne e frică? Ia așezați-vă, băi, aici pe lângă dobitocul ăsta! Hai să așteptăm poliția. Ia să vedem ce face poliția, băga-mi-aș p… în gura lui!
20 de derbedei sănătoși tun, vânjoși, bine hrăniți, curat îmbrăcați și bine aranjați, rânjind cu dinți sclipitori la bătrân, se așază roată în jurul moșului continuând să-i adreseze insulte triviale.
Bătrânul pensionar, sprijinit în baston, se uită în zare fără să zică nimic. Punga cu pâinea în ea îi atârnă de încheietura mâinii noduroase al cărui pumn e încleștat pe măciulia bastonului și tremură șovăitor. Cum stă așa, pare un bivol bătrân și istovit înconjurat de o turmă de lupi care încă nu îndrăznesc să se arunce asupra lui și să-l sfâșie.
Telefonul bătrânului sună iar și el îl scoate grăbit din buzunar în timp ce gașca se strică de râs. Bătrânul vorbește la mobil: ”Da..Sunt aici pe strada Stolnici din Sectorul 4…Da.. Vă aștept!..”
Starostele derbedeilor, vlăjganul deșirat în etate de vreo 26 de ani se ridică în picioare, se șterge cu mâna de praful de pe turul pantalonilor și spune liniștit:
-Vine, moșule? Vine poliția?
-Vine, vine! răspunde bătrânul cu îndârjire.
-Păi și dacă nu vine, de dracu’ai dat! Te bat de te caci pe tine!
Și toată gașca se strâmbă de râs și hohotește bine dispusă minute în șir. Insultele la adresa bătrânului curg. Oricând bătrânul poate face un atac de cord și poate să cadă jos lovit de infarct. Gașca de bucureșteni țiganizați știe asta și chiar încearcă să grăbească un astfel de deznodământ. Membrii găștii nu sunt doar niște simpli teroriști ci și niște ucigași rafinați în devenire care pot ucide fără să lase nici o urmă.
Uimitor este că nici unul dintre acești derbedei nu dă dovadă că s-ar teme câtuși de puțin de apariția poliției. Dimpotrivă: sunt nerăbdători să dea ochii cât mai curând cu oamenii legii. Derbedeii știu bine că în București, ca de altfel în toată România, reacția autorităților la încălcarea liniștii publice sau a siguranței cetățenilor este undeva aproape de zero.
În sfârșit, apar două mașini de poliție care opresc lângă grup. Din ele coboară câțiva polițiști tineri, bine îmbrăcați, în uniforme noi.
-Dumneata ai sunat? se adresează ei cu răceală bătrânului.
-Da, domnule agent! Voiam să vă spun că…
-Actele dumneavoastră, vă rugăm! i-o retează polițistul brusc.
Bătrânul rămâne descumpănit. Nu se aștepta la o astfel de abordare abruptă. Gașca izbucnește în râsete demențiale și strigă:
-N-ai auzit, bă? Legitimează-te! Ai fost polițist și nu știi ce e aia legitimare?
Bătrânul își revine. Se caută șovăitor prin buzunare și scoate documentul de identitate pe care-l întinde cu mâini temurătoare polițistului. Acesta notează scrupulos datele în carnet.
-Ia spuneți, ce s-a întâmplat? îl întreabă el pe bătrân.
Acesta începe, sigur de el:
-Domnule agent, eu sunt pensionar MAI, am fost colonel criminalist…
-Nu ne interesează ce-ai fost dumneata! Să fii sănătos! spune celălalt cu o voce rece ca gheața și enervată. Pe mine mă interesează ce s-a întâmplat.
În atitudinea și gesturile tânărului polițist se poate citi mai degrabă o aversiune față de polițistul pensionar.
În câteva cuvinte bătrânul povestește cum a fost insultat și lovit. Gașca se tăvălește pe jos de râs. Românii țiganizați din bandă recunosc senini în fața polițiștilor că l-au amenințat, l-au lovit și l-au insultat pe bătrân. Unii dintre ei îl amenință în continuare pe bătrân de față cu polițiștii: ”Moșule vezi că-ți cunoaștem familia, știm că ai două fete căsătorite, îi cunoaștem pe nepoții tăi…Ai grijă!…”
În mod normal, în orice țară civilizată, după astfel de declarații, oamenii legii cheamă imediat întăriri, toată gașca este urcată în dubă, dusă la secție, amprentată, pusă să dea declarații și apoi trimisă în judecată cu dosar penal. Însă polițiștii se prefac a nu fi auzit amenințările, deși acestea au răsunat cât se poate de clar și foarte aproape de urechile lor. Unul dintre polițiști îl ia pe bătrân de-o parte și-i dă de înțeles că de acolo înainte era treaba poliției și prezența lui nu mai era necesară. Bătrânul îi spune:
-Domnule polițist, ăștia sunt o bandă periculoasă. Ați auzit cum m-au amenințat! Mi-au amenințat familia…Ce ziceți, să fac o plângere?
-A, nu. Nu e nevoie! Rezolvăm noi aici. Mergeți acasă!
-Dacă-i lăsați, mâine o să vă spargă dumneavoastră capul cu o sticlă…Măcar dați-le o amendă…
-Asta se înțelege! spune polițistul. Bineînțeles că-i amendăm, iar amenda nu e mică deloc. Îi amendăm cu 20 de milioane pentru tulburarea liniștii publice și amenințare. Fiți fără grijă! spune polițistul plictisit. Mergeți și rezolvați-vă problemele că ne ocupăm noi de băieții ăștia.
Bătrânul se înseninează la chip. Îi strânge mâna omului legii și apoi se îndepărteză bocănind pe trotuar cu bastonul.
Polițiștii se întorc dintr-o dată către bandă. Cu o voce numai miere, agentul care pare șeful polițiștilor le spune infractorilor pe un ton prietenos, aproape complice:
-Băi, vedeți că nu e frumos ce faceți și încep să mă supăr… Omul a fost polițist… Nu trebuie să vă bateți joc de el….A fost și el cadru de poliție…Se poate să-l amenințați?…Fiți atenți că dacă se mai întâmplă așa ceva vă amendez de nu vă vedeți…V-am spus-o și data trecută, nu mă aduceți la capătul răbdării…
-Șefu’, dar noi nu am făcut nimic! miorlăie fățarnic starostele derbedeilor. Moșul s-a luat de noi…A încercat să ne ia la bătaie…
-Și de-aia l-ați lovit?
Starostele derbedeilor se preface uimit și ripostează pe același ton miorlăit de milog care cerșește de pomană la poarta bisericii:
-Nu l-a lovit nimeni, bre, șefu’! Puteam să-l ologim să-l lăsăm lat aici, sî moară mama mea, dar ne-a fost milă de el…Cum să dăm în el? E un amărât…Mai zice c-a fost colonel la Poliție..
Telefonul polițistului sună și el îl duce brusc la ureche:
-Da, șefu’, am ajuns pe Stolnici. Aaa…nimic serios…Niște puștani de-aici de pe Stolnici au intrat în discuții…neprincipiale cu un pensionar….cam arțăgos…Da, îi cunoaștem pe puști…E banda lui Sticlaru…Da…Da….A, nu e cazul de amendă…nu a fost nimic grav…Da…da…Cum? Scandal la Piața Sudului?…Am înțeles, mergem imediat acolo, că aici am reușit să aplanăm conflictul!…Da, să trăiți!…
Închide telefonul și se întoarce spre colegii lui:
-Haideți să mergem în Piața Sudului că banda lui Sandu Mardeiașu a bătut acolo o femeie, pe patroana patiseriei. Cică e aia plină de sânge, a luat-o salvarea și a dus-o la spital…Băi, și le-am spus ăstora ai lui Sandu să se potolească! Le-am spus de mii de ori să nu mai bată oamenii! Ce dracu i-o fi apucat și pe ăștia nu știu! Și e tocmai azi, când e zi de meci!…
Polițiștii se urcă grăbiți în mașini și pleacă în trombă spre o nouă aplanare de conflict.
PS
În urmă cu câteva zile Pierre Lellouche, secretar de stat francez la Ministerul Afacerilor Europene, a declarat public că are cel mai mare dispreț pentru autoritățile române și că ”românii nu sunt demni să fie cetățeni ai Uniunii Europene pentru că România este un stat fără onoare”.
Dl Titus Corlățean, ministrul nostru de Externe a luat imediat atitudine și a spus că va protesta vehement împotriva afirmațiilor lui Lellouche. Păi de ce, dle Corlățean? De ce să protestați? România chiar a ajuns un stat fără onoare ale cărui autorități își bat joc de foștii polițiști, de foștii militari, de foștii mari artiști, de oamenii de știință pensionari și de profesorii cărora le dă pensii de mizerie după ce au servit statul o viață întreagă. Mergeți în stația de metrou de la Universitate, dle ministru și veți vedea acolo bătrâni cu pancarte atârnate de gât pe care scrie: ”REGIZOR ȘI ACTOR MURITOR DE FOAME. AJUTAȚI-MĂ!” Nu cred că veți mai vrea atunci să protestați împotriva a ceea ce a spus francezul Lellouche. Și nici nu vom mai cade pe spate de uimire atunci când vom vedea că în presa de peste hotare (inclusiv cea din Republica Moldova și Transnistria) țara noastră este numită ”Romania țiganizată”
PPS
Românii țiganizați nu sunt romi, pentru că înșiși romii actuali se delimitează de ei. Românii țiganizați sunt români infracționali (în special tineri). Atunci când românii țiganizați acționează în străinătate faptele infracționale ale acestora sunt puse de autorități, din comoditate, tot în cârca romilor, ceea ce este total incorect. Romii au dreptate atunci când cer ca ei să nu mai fie confundați cu românii țiganizați.
Condiția principală pentru ca un tânăr român să ajungă român țiganizat este aceea ca tatăl lui să se fi țiganizat și el, adică să fi preluat de la infractorii de origine romă în urmă cu două sau trei decenii atât vocabularul cât și metodologia furtului și a terorizării populației sau a uciderii cuiva fără să lase urme. Acesta transmite apoi mai departe fiului tot acest comportament infracțional, împreună cu disprețul față de oameni și de spiritul respectării legilor.
Pentru românii țiganizați nimic nu este sfânt. Ei sunt întâlniți în toate marile orașe ale României, dar sunt preponderenți în București. Ziua se ascund sau dorm. Apariția lor stârnește groază în întreaga Europă. Practic sunt teroriști. Nu există la ora actuală nicăieri în Europa o etnie mai trivială, mai primitivă, și mai violentă decât românii țiganizați. Sunt oameni atât de periculoși încât mafioții ruși sau teroriștii arabi sunt niște îngeri în comparație cu ei.
În general românii țiganizați trăiesc din hoții și jafuri, din vânzări de droguri și participă activ la crima organizată. Au averi consistente, făcute prin taxe de protecție, hoții, furturi din bancomate, droguri, jafuri (unele în afara țării) și își pot permite să plătească avocați în orice proces li s-ar intenta. Tocmai de aceea sfidează legile, poliția, justiția. Și tocmai de aceea nu le face nimeni nimic.
Reacția autorităților la faptele antisociale ale acestor gunoaie toxice ale societății este extrem de slabă, aproape nulă, fapt care revoltă întreaga comunitate europeană, fiindcă dă de înțeles că în România românii țiganizați controlează poliția și nu invers.
Poliția, în cooperare cu Jandarmeria și cu Brigada Specială a Poliției precum și cu Serviciile Secrete ar putea instala dispozitive speciale secrete de urmărire și de înregistrare audio-vizuală în diferite locuri din București. Ar putea vedea și auzi în acest fel cum cartiere întregi sunt terorizate noapte de noapte de aceleași bande de derbedei care își bat joc de liniștea publică sau se dedau la acțiuni grave de huliganism și la acte antisociale. Numai amendarea unei astfel de bande pentru tulburarea liniștii publice ar aduce în Trezoreria statului într-o singură noapte peste 10 000 (zece mii) de euro. În București sunt peste opt mii de găști de români țiganizați care tulbură liniște publică, iar în toate orașele țării peste 30 000 (treizeci de mii) de găști care aduc atingere moralei și liniștii publice, se dedau la acte de huliganism etc.
Amendarea acestor infractori ar aduce statului român numai într-o singură noapte peste trei sute de milioane de euro. O acțiune în forță împotriva acestor derbedei susținută pe parcursul a două sau trei săptămâni ar aduce la bugetul României aproape zece miliarde de euro. Ca să nu mai punem la socoteală igienizarea societății românești și câștigul de imagine al autorităților române și (de ce nu?) europene. Totuși, polițiștii noștri nu de derbedeii aceștia se ocupă ci stau ciuruc prin piețe și amendează babele și moșii care vând pătrunjel ”fără forme legale” pe la colțul străzii.
Cum spunea Pierre Lellouche, ”România este un stat fără onoare”. Dar cât poate să dureze un astfel de stat? Nu prea mult timp, evident. El se va prăbuși în cele din urmă.
Dar decât să se prăbușească statul român, nu ar fi oare mai bine să se prăbușească din scaune polițiștii care au ajuns protectorii și prietenii infractorilor? Sunt semne că astfel de inși sunt din ce în ce mai numeroși, mai corupți și, pe zi ce trece, tot mai nepolițiști.
Cine are impresia că astfel de polițiști (care se cred foarte isteți) nu pot fi aruncați dintr-o mișcare afară din Poliție, se înșală. Oricând ofițeri și subofițeri în rezervă ai Poliției sau chiar ai fostei Miliții (ori chiar de Armată) pot crea o organizație a ofițerilor și a subofițerilor în rezervă prin care să ceară să li se încredințeze păstrarea și apărarea liniștii publice în anumite sectoare sau în anumite orașe ale țării, inclusiv Capitala. Am înțeles deja că există generali și foști colonei care se gândesc la așa ceva.
Ei vor face acest lucru pur și simplu absolut voluntar și fără să ceară nici un ban. Vor patrula prin cartiere cu mașini cumpărate de ei și vor îmbrăca uniforme cumpărate de ei. Vor veghea la păstrarea și apărarea liniștii publice. Vestea rea este că o astfel de acțiune va trimite în șomaj cel puțin trei sferturi din efectivele Poliției plătită de stat. Vestea bună este că sfertul rămas la posturi al Poliției Române va deveni un adevărat corp de Poliție și în Ministerul de Interne vor rămâne doar acei polițiști care merită să se numească polițiști.
Eliminarea cadrelor incompetente ale Poliției actuale prin reactivarea parțială a vechilor forțe de ordine nu este ceva nou. În cele 18 state din lume care au practicat până în prezent o astfel de metodă pentru sistematizarea și reorganizarea forțelor de ordine publică, ea a dat rezultate excelente și după un timp rezerviștii s-au retras, în locul lor rămânând cadre selectate și perfect corespunzătoare posturilor pe care nimeni nu le-a mai văzut de atunci jucând de gât cu interlopii prin diferite restaurante, așa cum se întâmplă azi cu polițiștii români. Iar în ceea ce-i privește pe bătrânii militari, ofițeri și subofițeri care astăzi sunt abandonați cu pensii de mizerie și lăsați la bunul plac al oricui, aceștia, fie ei de armată, poliție, servicii secrete, au stat lângă drapel și au avut grijă de stat și l-au apărat. Este rândul statului să aibă grijă de ei la vremurile bătrâneții lor. Între militari și stat funcționează un contract social. Cine încalcă un astfel de contract își asumă riscuri uriașe.
Ion DINIȘOR
CUM A AJUNS ROMÂNIA O ”ROMÂNIE ȚIGANIZATĂ” ȘI ”STAT FĂRĂ ONOARE”
Crâmpei de viață autentică din București, anul 2013, luna iunie. Este ora douăsprezece, în miezul zilei. Pe strada Stolnici, Sectorul 4, București, în zona blocurilor 48 și 44 un bătrân pensionar de vreo 70 de ani, fost polițist, revine acasă. Merge sprijinindu-se în baston și are în mână o pungă de plastic cu o pâine în ea.
Brusc, pensionarul este înconjurat de 20 de derbedei cu vârste între 12 și 30 de ani (rebuturile umane ale cartierului). Banda îl atacă și îl agresează verbal cu o violență rar întâlnită, aruncând în el cu cotoare de mere și scuipându-l.
Bătrânul, om la vreo 70 de ani, încearcă bărbătește să facă față valului de invective și trivialități care curg asupra lui. Sprâncenele lui stufoase se încruntă, ridică bastonul deasupra capului și strigă, bâbâindu-se din cauza furiei:
-De…De…Derbedeilor!…Am să chem poliția!
-De ce n-o chemi, bă? Hai, cheamă, bă, Poliția! Ai curaj? ripostează gașca.
Cei 20 care-l agresează și-l înjură pe bătrân sunt români țiganizați care terorizează locatarii și toată noaptea urlă pe străzi, pun muzică, turează motoarele mașinilor la maxim și fac întreceri de raliu printre blocuri, cântă, fluieră cu șuierături, bat din palme și tulbură liniștea în tot Sectorul 4. Deseori bat oamenii sau se bat între ei.
Toți membrii bandei, sunt, practic, infractori cu părinți înstăriți, dispun de bani, au mașini scumpe și în general privesc zona Lacul Văcărești și blocurile din jurul acestuia ca fiind proprietatea lor. Disprețul acestor români țiganizați pentru ceilalți locuitori ai cartierului este total.
În fiecare noapte, toți acești inși se adună între blocuri și pun muzică, urlă, izbucnesc în hohote de râs demențial și bat din palme până când se face ziuă. Locul lor de reședință este în părculețul de lângă blocul 44.
Se șoptește că ar fi și violatori și jefuitori printre ei, dealeri de droguri sau proxeneți, dar de un an de zile nimeni nu mai îndrăznește să facă plângere împotriva lor, fiindcă sunt foarte răzbunători.
Legăturile cu poliția ale acestor indivizi periculoși sunt extrem de misterioase. Cert este că deși de ani de zile terorizează toate cvartalurile din zonă și de ani de zile locatarii îi reclamă, nu le-a făcut nimeni nimic. Nu a primit nici unul dintre ei nici cea mai mică amendă din partea poliției.
Motivul pentru care gașca de români țiganizați din cartier îl atacă pe bătrân este acela că fostul ofițer MI, acum pensionar, a îndrăznit în noaptea trecută să iasă la balcon și să strige celor adunați în parcul dintre blocurile 48 și 44 de pe strada Stolnici 11 să nu mai tulbure liniștea publică. Acest lucru a fost recepționat de bandă ca un afront la autoritatea ei zonală și nu vrea să lase nepedepsit un astfel de comportament. Mai mult, românii bucureșteni țiganizați vor să dea și un exemplu întregului cartier despre cum știu ei să reprime în forță orice încercare de a li se contesta supremația.
Unii puștani recenți intrați în bandă, care abia au terminat clasa a cincea și cărora abia le-au dat tuleiele, încurajați de mai marii găștii se înghesuie voinicește în jurul bătrânului scrâșnind din dinți și scuipând cuvintele cu dușmănie printre buzele subțiate și apropiate: ”Băi, tu-ți morții mă-tii, te omorâm, mă!… Băi, sî moarî mama mea dacă nu te sparg, mă!…Băi!… Sî moarî familia mea dacă nu mori aici…”
De la ferestrele blocurilor de pe Stolnici locatarii privesc tremurând de frică de dinapoia perdelelor.
Un alt bucureștean țiganizat, unul cam la vreo 26 de ani, slab mort, probabil starostele bandei, îi dă deodată la o parte pe cei mici și ajunge lângă bătrân căruia îi aplică o palmă peste ochi și-l scuipă în față strigând la el: ”Băi, țîne cont, sî moarî mama mea, sî moarî familia mea, dacă nu te omor mă, dacă mai îndrăznești să ne zici ceva, moșule!..Crezi că nu știm că ai fost caraliu? Ai fost caraliu și ai să plătești pentru asta!..Sî moară mama mea!…Sî moarî familia mea!…”
Puștanii în vârstă de 12 ani din bandă, la fel cum fac curcanii când le fluieri, repetă și ei din reflex, cu toții:
-Sî moară mama mea!…Sî moarî familia mea!…
Bătrânul reușește să scoată telefonul mobil și să apeleze 112. ”Sunt un pensionar MI…M-au atacat o bandă de inși, strigă el răsuflând greu. Sunt atacat de o bandă de inși…Da…Sunt un pensionar MAI, sunt un fost colonel de poliție…Da..Aștept…”
Banda, luată prin surprindere rămâne pentru o clipă fără reacție. Nu îndrăznește să-i ia telefonul, riscul este prea mare, gestul ar putea fi etichetat jaf și-atunci pârnaia e gata. Nu mai scapi decât dacă le dai procurorului și judecătorului câte cinci mii de euro. Starostele găștii, cel care l-a pălmuit pe bătrân, izbucnește în râs și-i strigă batjocoritor:
-Care-i treaba, tataie? Ai vreo problemă? Ai chemat poliția, moșule? Ce-a zis? Vine?
-Vine, vine! răspunde bătrânul îndârjit, suflând greu.
-Atunci să așteptăm să vină! Ce? Crezi că ne e frică? Ia așezați-vă, băi, aici pe lângă dobitocul ăsta! Hai să așteptăm poliția. Ia să vedem ce face poliția, băga-mi-aș p… în gura lui!
20 de derbedei sănătoși tun, vânjoși, bine hrăniți, curat îmbrăcați și bine aranjați, rânjind cu dinți sclipitori la bătrân, se așază roată în jurul moșului continuând să-i adreseze insulte triviale.
Bătrânul pensionar, sprijinit în baston, se uită în zare fără să zică nimic. Punga cu pâinea în ea îi atârnă de încheietura mâinii noduroase al cărui pumn e încleștat pe măciulia bastonului și tremură șovăitor. Cum stă așa, pare un bivol bătrân și istovit înconjurat de o turmă de lupi care încă nu îndrăznesc să se arunce asupra lui și să-l sfâșie.
Telefonul bătrânului sună iar și el îl scoate grăbit din buzunar în timp ce gașca se strică de râs. Bătrânul vorbește la mobil: ”Da..Sunt aici pe strada Stolnici din Sectorul 4…Da.. Vă aștept!..”
Starostele derbedeilor, vlăjganul deșirat în etate de vreo 26 de ani se ridică în picioare, se șterge cu mâna de praful de pe turul pantalonilor și spune liniștit:
-Vine, moșule? Vine poliția?
-Vine, vine! răspunde bătrânul cu îndârjire.
-Păi și dacă nu vine, de dracu’ai dat! Te bat de te caci pe tine!
Și toată gașca se strâmbă de râs și hohotește bine dispusă minute în șir. Insultele la adresa bătrânului curg. Oricând bătrânul poate face un atac de cord și poate să cadă jos lovit de infarct. Gașca de bucureșteni țiganizați știe asta și chiar încearcă să grăbească un astfel de deznodământ. Membrii găștii nu sunt doar niște simpli teroriști ci și niște ucigași rafinați în devenire care pot ucide fără să lase nici o urmă.
Uimitor este că nici unul dintre acești derbedei nu dă dovadă că s-ar teme câtuși de puțin de apariția poliției. Dimpotrivă: sunt nerăbdători să dea ochii cât mai curând cu oamenii legii. Derbedeii știu bine că în București, ca de altfel în toată România, reacția autorităților la încălcarea liniștii publice sau a siguranței cetățenilor este undeva aproape de zero.
În sfârșit, apar două mașini de poliție care opresc lângă grup. Din ele coboară câțiva polițiști tineri, bine îmbrăcați, în uniforme noi.
-Dumneata ai sunat? se adresează ei cu răceală bătrânului.
-Da, domnule agent! Voiam să vă spun că…
-Actele dumneavoastră, vă rugăm! i-o retează polițistul brusc.
Bătrânul rămâne descumpănit. Nu se aștepta la o astfel de abordare abruptă. Gașca izbucnește în râsete demențiale și strigă:
-N-ai auzit, bă? Legitimează-te! Ai fost polițist și nu știi ce e aia legitimare?
Bătrânul își revine. Se caută șovăitor prin buzunare și scoate documentul de identitate pe care-l întinde cu mâini temurătoare polițistului. Acesta notează scrupulos datele în carnet.
-Ia spuneți, ce s-a întâmplat? îl întreabă el pe bătrân.
Acesta începe, sigur de el:
-Domnule agent, eu sunt pensionar MAI, am fost colonel criminalist…
-Nu ne interesează ce-ai fost dumneata! Să fii sănătos! spune celălalt cu o voce rece ca gheața și enervată. Pe mine mă interesează ce s-a întâmplat.
În atitudinea și gesturile tânărului polițist se poate citi mai degrabă o aversiune față de polițistul pensionar.
În câteva cuvinte bătrânul povestește cum a fost insultat și lovit. Gașca se tăvălește pe jos de râs. Românii țiganizați din bandă recunosc senini în fața polițiștilor că l-au amenințat, l-au lovit și l-au insultat pe bătrân. Unii dintre ei îl amenință în continuare pe bătrân de față cu polițiștii: ”Moșule vezi că-ți cunoaștem familia, știm că ai două fete căsătorite, îi cunoaștem pe nepoții tăi…Ai grijă!…”
În mod normal, în orice țară civilizată, după astfel de declarații, oamenii legii cheamă imediat întăriri, toată gașca este urcată în dubă, dusă la secție, amprentată, pusă să dea declarații și apoi trimisă în judecată cu dosar penal. Însă polițiștii se prefac a nu fi auzit amenințările, deși acestea au răsunat cât se poate de clar și foarte aproape de urechile lor. Unul dintre polițiști îl ia pe bătrân de-o parte și-i dă de înțeles că de acolo înainte era treaba poliției și prezența lui nu mai era necesară. Bătrânul îi spune:
-Domnule polițist, ăștia sunt o bandă periculoasă. Ați auzit cum m-au amenințat! Mi-au amenințat familia…Ce ziceți, să fac o plângere?
-A, nu. Nu e nevoie! Rezolvăm noi aici. Mergeți acasă!
-Dacă-i lăsați, mâine o să vă spargă dumneavoastră capul cu o sticlă…Măcar dați-le o amendă…
-Asta se înțelege! spune polițistul. Bineînțeles că-i amendăm, iar amenda nu e mică deloc. Îi amendăm cu 20 de milioane pentru tulburarea liniștii publice și amenințare. Fiți fără grijă! spune polițistul plictisit. Mergeți și rezolvați-vă problemele că ne ocupăm noi de băieții ăștia.
Bătrânul se înseninează la chip. Îi strânge mâna omului legii și apoi se îndepărteză bocănind pe trotuar cu bastonul.
Polițiștii se întorc dintr-o dată către bandă. Cu o voce numai miere, agentul care pare șeful polițiștilor le spune infractorilor pe un ton prietenos, aproape complice:
-Băi, vedeți că nu e frumos ce faceți și încep să mă supăr… Omul a fost polițist… Nu trebuie să vă bateți joc de el….A fost și el cadru de poliție…Se poate să-l amenințați?…Fiți atenți că dacă se mai întâmplă așa ceva vă amendez de nu vă vedeți…V-am spus-o și data trecută, nu mă aduceți la capătul răbdării…
-Șefu’, dar noi nu am făcut nimic! miorlăie fățarnic starostele derbedeilor. Moșul s-a luat de noi…A încercat să ne ia la bătaie…
-Și de-aia l-ați lovit?
Starostele derbedeilor se preface uimit și ripostează pe același ton miorlăit de milog care cerșește de pomană la poarta bisericii:
-Nu l-a lovit nimeni, bre, șefu’! Puteam să-l ologim să-l lăsăm lat aici, sî moară mama mea, dar ne-a fost milă de el…Cum să dăm în el? E un amărât…Mai zice c-a fost colonel la Poliție..
Telefonul polițistului sună și el îl duce brusc la ureche:
-Da, șefu’, am ajuns pe Stolnici. Aaa…nimic serios…Niște puștani de-aici de pe Stolnici au intrat în discuții…neprincipiale cu un pensionar….cam arțăgos…Da, îi cunoaștem pe puști…E banda lui Sticlaru…Da…Da….A, nu e cazul de amendă…nu a fost nimic grav…Da…da…Cum? Scandal la Piața Sudului?…Am înțeles, mergem imediat acolo, că aici am reușit să aplanăm conflictul!…Da, să trăiți!…
Închide telefonul și se întoarce spre colegii lui:
-Haideți să mergem în Piața Sudului că banda lui Sandu Mardeiașu a bătut acolo o femeie, pe patroana patiseriei. Cică e aia plină de sânge, a luat-o salvarea și a dus-o la spital…Băi, și le-am spus ăstora ai lui Sandu să se potolească! Le-am spus de mii de ori să nu mai bată oamenii! Ce dracu i-o fi apucat și pe ăștia nu știu! Și e tocmai azi, când e zi de meci!…
Polițiștii se urcă grăbiți în mașini și pleacă în trombă spre o nouă aplanare de conflict.
PS
În urmă cu câteva zile Pierre Lellouche, secretar de stat francez la Ministerul Afacerilor Europene, a declarat public că are cel mai mare dispreț pentru autoritățile române și că ”românii nu sunt demni să fie cetățeni ai Uniunii Europene pentru că România este un stat fără onoare”.
Dl Titus Corlățean, ministrul nostru de Externe a luat imediat atitudine și a spus că va protesta vehement împotriva afirmațiilor lui Lellouche. Păi de ce, dle Corlățean? De ce să protestați? România chiar a ajuns un stat fără onoare ale cărui autorități își bat joc de foștii polițiști, de foștii militari, de foștii mari artiști, de oamenii de știință pensionari și de profesorii cărora le dă pensii de mizerie după ce au servit statul o viață întreagă. Mergeți în stația de metrou de la Universitate, dle ministru și veți vedea acolo bătrâni cu pancarte atârnate de gât pe care scrie: ”REGIZOR ȘI ACTOR MURITOR DE FOAME. AJUTAȚI-MĂ!” Nu cred că veți mai vrea atunci să protestați împotriva a ceea ce a spus francezul Lellouche. Și nici nu vom mai cade pe spate de uimire atunci când vom vedea că în presa de peste hotare (inclusiv cea din Republica Moldova și Transnistria) țara noastră este numită ”Romania țiganizată”
PPS
Românii țiganizați nu sunt romi, pentru că înșiși romii actuali se delimitează de ei. Românii țiganizați sunt români infracționali (în special tineri). Atunci când românii țiganizați acționează în străinătate faptele infracționale ale acestora sunt puse de autorități, din comoditate, tot în cârca romilor, ceea ce este total incorect. Romii au dreptate atunci când cer ca ei să nu mai fie confundați cu românii țiganizați.
Condiția principală pentru ca un tânăr român să ajungă român țiganizat este aceea ca tatăl lui să se fi țiganizat și el, adică să fi preluat de la infractorii de origine romă în urmă cu două sau trei decenii atât vocabularul cât și metodologia furtului și a terorizării populației sau a uciderii cuiva fără să lase urme. Acesta transmite apoi mai departe fiului tot acest comportament infracțional, împreună cu disprețul față de oameni și de spiritul respectării legilor.
Pentru românii țiganizați nimic nu este sfânt. Ei sunt întâlniți în toate marile orașe ale României, dar sunt preponderenți în București. Ziua se ascund sau dorm. Apariția lor stârnește groază în întreaga Europă. Practic sunt teroriști. Nu există la ora actuală nicăieri în Europa o etnie mai trivială, mai primitivă, și mai violentă decât românii țiganizați. Sunt oameni atât de periculoși încât mafioții ruși sau teroriștii arabi sunt niște îngeri în comparație cu ei.
În general românii țiganizați trăiesc din hoții și jafuri, din vânzări de droguri și participă activ la crima organizată. Au averi consistente, făcute prin taxe de protecție, hoții, furturi din bancomate, droguri, jafuri (unele în afara țării) și își pot permite să plătească avocați în orice proces li s-ar intenta. Tocmai de aceea sfidează legile, poliția, justiția. Și tocmai de aceea nu le face nimeni nimic.
Reacția autorităților la faptele antisociale ale acestor gunoaie toxice ale societății este extrem de slabă, aproape nulă, fapt care revoltă întreaga comunitate europeană, fiindcă dă de înțeles că în România românii țiganizați controlează poliția și nu invers.
Poliția, în cooperare cu Jandarmeria și cu Brigada Specială a Poliției precum și cu Serviciile Secrete ar putea instala dispozitive speciale secrete de urmărire și de înregistrare audio-vizuală în diferite locuri din București. Ar putea vedea și auzi în acest fel cum cartiere întregi sunt terorizate noapte de noapte de aceleași bande de derbedei care își bat joc de liniștea publică sau se dedau la acțiuni grave de huliganism și la acte antisociale. Numai amendarea unei astfel de bande pentru tulburarea liniștii publice ar aduce în Trezoreria statului într-o singură noapte peste 10 000 (zece mii) de euro. În București sunt peste opt mii de găști de români țiganizați care tulbură liniște publică, iar în toate orașele țării peste 30 000 (treizeci de mii) de găști care aduc atingere moralei și liniștii publice, se dedau la acte de huliganism etc.
Amendarea acestor infractori ar aduce statului român numai într-o singură noapte peste trei sute de milioane de euro. O acțiune în forță împotriva acestor derbedei susținută pe parcursul a două sau trei săptămâni ar aduce la bugetul României aproape zece miliarde de euro. Ca să nu mai punem la socoteală igienizarea societății românești și câștigul de imagine al autorităților române și (de ce nu?) europene. Totuși, polițiștii noștri nu de derbedeii aceștia se ocupă ci stau ciuruc prin piețe și amendează babele și moșii care vând pătrunjel ”fără forme legale” pe la colțul străzii.
Cum spunea Pierre Lellouche, ”România este un stat fără onoare”. Dar cât poate să dureze un astfel de stat? Nu prea mult timp, evident. El se va prăbuși în cele din urmă.
Dar decât să se prăbușească statul român, nu ar fi oare mai bine să se prăbușească din scaune polițiștii care au ajuns protectorii și prietenii infractorilor? Sunt semne că astfel de inși sunt din ce în ce mai numeroși, mai corupți și, pe zi ce trece, tot mai nepolițiști.
Cine are impresia că astfel de polițiști (care se cred foarte isteți) nu pot fi aruncați dintr-o mișcare afară din Poliție, se înșală. Oricând ofițeri și subofițeri în rezervă ai Poliției sau chiar ai fostei Miliții (ori chiar de Armată) pot crea o organizație a ofițerilor și a subofițerilor în rezervă prin care să ceară să li se încredințeze păstrarea și apărarea liniștii publice în anumite sectoare sau în anumite orașe ale țării, inclusiv Capitala. Am înțeles deja că există generali și foști colonei care se gândesc la așa ceva.
Ei vor face acest lucru pur și simplu absolut voluntar și fără să ceară nici un ban. Vor patrula prin cartiere cu mașini cumpărate de ei și vor îmbrăca uniforme cumpărate de ei. Vor veghea la păstrarea și apărarea liniștii publice. Vestea rea este că o astfel de acțiune va trimite în șomaj cel puțin trei sferturi din efectivele Poliției plătită de stat. Vestea bună este că sfertul rămas la posturi al Poliției Române va deveni un adevărat corp de Poliție și în Ministerul de Interne vor rămâne doar acei polițiști care merită să se numească polițiști.
Eliminarea cadrelor incompetente ale Poliției actuale prin reactivarea parțială a vechilor forțe de ordine nu este ceva nou. În cele 18 state din lume care au practicat până în prezent o astfel de metodă pentru sistematizarea și reorganizarea forțelor de ordine publică, ea a dat rezultate excelente și după un timp rezerviștii s-au retras, în locul lor rămânând cadre selectate și perfect corespunzătoare posturilor pe care nimeni nu le-a mai văzut de atunci jucând de gât cu interlopii prin diferite restaurante, așa cum se întâmplă azi cu polițiștii români. Iar în ceea ce-i privește pe bătrânii militari, ofițeri și subofițeri care astăzi sunt abandonați cu pensii de mizerie și lăsați la bunul plac al oricui, aceștia, fie ei de armată, poliție, servicii secrete, au stat lângă drapel și au avut grijă de stat și l-au apărat. Este rândul statului să aibă grijă de ei la vremurile bătrâneții lor. Între militari și stat funcționează un contract social. Cine încalcă un astfel de contract își asumă riscuri uriașe.
Ion DINIȘOR
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu