Dacă greșesc, să mi se spună. Aștept «Provincia» și alți combatanți pentru prietenie. Un Tökös meltoságos Ur crede că există județe din România cu drept de exteritorialitate. Se înșeală ! Un comentariu pe marginea unei știri.
Arborarea unor steaguri comunitare secuiești sau a steagului Ungariei (tricolor și el) pe teritoriul acestor județe este un gest normal, pentru unii. În vreme ce distribuirea, pentru moment nici măcar arborarea pe case de cetățeni ai României, întâmplător desigur români, a steagului statului căreia îi aparțin aceste județe din centrul României este o considerată o provocare, de către aceiași blânzi manipulatori ai perspectivei naționale. Quod licet bovi, non licet Jovi?.
Anumiți oameni politici din România (nu știu și nu mă interesează să știu dacă sunt unguri, maghiari sau secui), până una-alta sunt cetățeni ai României, care este Patria lor, țara unde s-au născut, chiar dacă unora dintre ei ideea nu le place. Ei se află în stare de confuzie mentală afirmând că se numește provocare o acțiune pe care ei o practică curent. Steagul oficial al României poate fi fabricat, distribuit, arborat fără restricții în România. Ce părere au prietenii mei scriitori maghiari? De ce tac în fața acestor sminteli politizante. Am propus o interpretare logică și legală a gestului, e drept nu lipsit de valoare simbolică. Amintesc totuși, ca să nu uităm, că jocul de-a steagurile l-au început câțiva maghiari, sau secui? din Ardeal, acum două decenii, ca să nu coborâm în preistorie ante-capitalistă. Că în acele județe maghiarofonii sunt majoritari, este o evidență demografică. Dar tocmai pentru asta ar trebui să-și trateze minoritarii cu deferență și grijă părintească, așa cum pretind ca să fie tratați dânșii în cadrul națiunii române. Mai e de spus că demografia este o valoarea variabilă, migrația în căutare de lucru sau condițiile climaterice defavorbaile pot schimba multe. Când Verestoy Attila va fi ras și exportat (, virgulă variabilă) toate pădurile, nu se știe ce se va întâmpla cu lo-clanicii, indiferent de naționalitate, rasă, sex sau vîrstă. Imi aduc aminte de un cânticel paillard pe care îl intonam dimpreună cu colegii maghiari mai mari de la Universitatea Bolyai, secția pentru fabricarea profesorilor de română, cărând cărămizi pentru construirea căminelor studențești de pe strada Hașdeu din Clujul univesitar al tinereții noastre. Era și Cseke Gabor, vechiul și dragul meu prieten prin preajmă. «Szőrős töke van a légynek, ha nem hiszed gyere nézd meg.» Îi propun lui Tőkés László să vină să cűnte dimpreunő cu mine.
Dan Culcer
ÎN COVASNA. Declarații FASCISTOIDE ale unui lider PPMT la adresa arborării tricolorului și a IPS Ioan Selejan
IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei
Un gest banal al IPS Ioan Selejan, care a decis să împartă enoriașilor mai multe steaguri tricolore ale României la o mănăstire din Covasna, a provocat o reacție fascistoidă din partea unui lider al partidului condus de Laszlo Tokes, PPMT, care consideră că gestul IPS Ioan Selejan este ”provocator” la adresa maghiarilor din Covasna și Harghita.
Potrivit Ghimpele.ro Reprezentanţii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) din Sfântu Gheorghe consideră faptul că Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a împărţit gratuit 350 de steaguri naţionale româneşti credincioşilor care au participat, luni, la slujba de la Mănăstirea Valea Mare din judeţul Covasna reprezintă “o provocare” la adresa maghiarilor.
Pentru confecţionarea drapelelor naţionale, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan a cumpărat doi kilometri de pânză, steagurile fiind cusute de către măicuţele de la Episcopia Ortodoxă din Miercurea Ciuc.
Nemes Elod, președintele PPMT Sfântu Gheorghe și președintele PPMT, Laszlo Tokes (FOTO: nemeselod.ro)
Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei a declarat că ideea i-a venit după ce a constatat că în regiunea locuită preponderant de maghiari, în centrul ţării, nu există tricolorul românesc şi că localnicii români nu au de unde să-l procure. “La sfârşitul slujbei, am binecuvântat aceste drapele şi le-am împărţit gratuit credincioşilor. Le-am dat cu suport, nu numai o bucată de pânză, spunându-le că am fi bucuroşi să ştim că aceste steaguri le duc la casele lor, iar la sărbătorile naţionale şi atunci când este hramul satului le-ar pune pe casele lor. Nu am avut făcute decât vreo 350, pentru că ar fi trebuit peste 2.000 de drapele, dar au fost primite cu foarte, foarte mare bucurie”, a declarat IPS Ioan Selejan, pentru Mediafax.
Conducerea PPMT consideră acţiunea Arhiepiscopiei Covasnei şi Harghitei “provocatoare”. Preşedintele organizaţiei municipale a PPMT Sfântu Gheorghe, Nemes Elod, a declarat că, în opinia sa, decizia Arhiepiscopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei de a împărţi sute de steaguri naţionale româneşti “este o provocare faţă de populaţia majoritară din zonă”. “Este o acţiune de provocare faţă de populaţia majoritară din zonă, deci faţă de comunitatea maghiară”, a spus Nemes Elod.
Preşedintele PPMT Sfântu Gheorghe şi-a exprimat “curiozitatea” privind numărul de români din secuime care vor arbora aceste drapele pe casele lor. “Aştept cu curiozitate să văd câţi dintre românii care trăiesc aici vor arbora din aceste drapele. Nu este sigur că mulţi vor răspunde pozitiv la această acţiune de provocare a bisericii ortodoxe”, a subliniat Nemes. Integral materialul de pe Ghimpele.ro aici.
Mai mult, într-un articol publicat ieri de portalul în limba maghiară szekelyhon.ro, Nemes afirmă că bisericile maghiare ar trebui să fie mai curajoase și să pună pe turle staguri ale Ungariei și ale ținutului secuiesc. Și tot ca răspuns, ar trebui ca cetățenii din secuime să arboreze steagul secuiesc pentru că: ”În ținutul Secuiesc suntem mai mulți și suntem acasă”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu