Mişcarea identitară – noua faţetă a extremismului de dreapta

Mişcarea identitară – afiş electronic

• 
• 

Despre o nouă formulă de manifestare a extremismului de dreapta din Germania, Austria, Franţa şi alte ţări occidentale. Prima grupare „identitară” a apărut în Franţa, fiind inspirată de aşa numitul „etnopluralism” - un concept eufemistic al Noii Drepte, folosit, uneori, şi de naţionaliştii români. „Mişcarea identitară” pledează pentru state naţionale, etnic omogene şi luptă contra „islamizării” şi „invaziei alogenilor”.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

„Sută la sută identitate – 0 la sută rasism!” Acesta este un nou slogan care apare în diverse publicaţii electronice, pe internet şi, mai ales, pe Facebook, unde, de curînd, s-a instalat o nouă „comunitate” care-şi spune: „Mişcarea identitară”. Experţi germani dar şi lucrători ai Oficiului pentru protecţia Constituţiei (Verfassungsschutz – precum se numeşte serviciul federal de informaţii interne) avertizează faţă de propaganda aderenţilor acestei mişcări noi. Este vorba despre o strategie tactică. O propagandă deghizată cu elemente inocente ale culturii pop, care, în ultimă instanţă, nu promovează nimic altceva decît un rasism camuflat.

„Mişcarea identitară”, care a fost lansată toamna trecută în Germania, este o grupare constituită din mai multe organizaţii locale care promovează ideea aşa-numitului „etnopluralism”. Acest concept a fost preluat de la Noua Dreaptă franceză care prin „etnopluralism” înţelege conservarea elementului etnic autohton în cadrul statelor europene naţionale, omogene.

Adepţii „etnopluralismului” definesc etniile în conformitate cu „biologismul” promovat şi de către nazişti, adică, etniile sunt definite în conformitate cu originea şi cultura lor tradiţională. Influenţele „alogene” sunt considerate drept un pericol pentru propria cultură şi identitate. Reacţia faţă de acest „pericol” se manifestă prin diverse forme de xenofobie. „Etnopluraliştii” evită, în general, să folosească termenul de „spaţiu vital” („Lebensraum” - fiind un concept compromis de nazişti), folosind formula eufemistică despre: teritoriile moştenite de către popoare.

Protagoniştii germani şi austrieci ai „Mişcării identitare” şi-au propus ca obiectiv principal, lupta contra islamizării, susţinînd că ţările lor riscă să-şi piardă identitatea, fiind asaltate de musulmani care în cele din urmă vor provoca  „disoluţia” naţiunii.

„Mişcarea identitară” a apărut prima dată în Franţa sub denumirea „Bloc identitaire” (fondat după ce organizaţia precursoare, cunoscută dub denumirea „Génération identitaire” a fost interzisă în 2004), apoi s-a extins şi în alte ţări europene. Simbolul grupării germane este litera greacă lambda (Λ), reprodusă pe un fundal negru-galben. Preşedintele serviciului federal de informaţii interne, Hans-Georg Maaßen a calificat mişcarea ca o „formă virtuală a extremismului de dreapta”, după ce pe data de 10 octombrie 2012 s-a creat „Mişcarea Identitară din Germania” (IBD) mai întîi ca un grup (o comunitate) pe Facebook.

Într-un documentar difuzat de radiodifuziunea publică din Austria (ORF), s-a avertizat faţă de propaganda noii mişcări, care verbal se distanţează de „rasismul” promovat de formaţiunile radicale cunoscute, dar, în principiu, împărtăşeşte idei şi concepţii identice. Serviciul de informaţii din landul federal Bremen a şi identificat activişti „identitari” cunoscuţi ca persoane active în cadrul Partidului Naţional-Democrat din Germania (NPD) – cea mai influentă formaţiune extremistă de dreapta din Germania, care activează în cadrul „Frontului Naţional European” alături de organizaţii cum ar fi, de pildă, şi Noua Dreaptă din România. (A se vedea aici o relatare difuzată de Deutschlandfunk.

Aderenţii noii „Mişcări” nu se manifestă doar în spaţiul virtual, ci participă la acţiuni de protest (cunoscute sub denumirea de flashmob), de obicei mascaţi şi îmbrăcaţi în negru, care la prima vedere par a fi spontane, perturbînd, de exemplu, toamna trecută festivităţile programate în cadrul „Săptămînii interculturale” din Frankfurt pe Main. Între timp, „mişcarea” editează şi o revistă proprie, „Blaue Narzisse” - „Narcisa albastră”.

William Totok, Berlin

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. 
Osebirea de opinie față de W. Totok. 
Nu e vorba de menținerea unor state perfect omogene etnic, greu de rezolvat altfel decât prin violențe. E vorba, după mine, de nevoia integrării, de controlul imigrării, de păstrarea vie a valorilor identitare și de protejare a majorității prin lege, prin Constituție, pentru evitarea invaziilor care ar modifica ireversibil compoziția etno-demografică a statelor aționale constituite în Europa după secole de conficte. E vorba deci de asigurarea păcii interne și internaționale.
Cu prietenie, Dan Culcer