ACASĂ » R. MOLDOVA » POLITICĂ

Sursa http://www.rfi.ro/articol/stiri/politica/400000-moldoveni-au-primit-cetatenia-romana-fundatia-soros

Am primit această informație prin grija fostului ziarist de la BBC, Clej Petru. Relație polemică. 

Dacă aceste cifre se pot afla, tocmai prin grija Fundației Soros, însemnă că se pot afla și cifrele privind alte surse de imigrație sau de redobândire a cetățeniei române până la a treia generație. Inclusiv cifrele privitoare la evreii emigrați spre oriune, nu doar spre Israel. Cine are interesul să mențină ambiguități în acest domeniu sensibil, cine are interesul să incite astfel la xenofobie sub toate formele ei?? O petiție personală, nu una colectivă, trimisă de mii de români spre un singur destinatar, Agenția specializată, ar avea poate efectul dezvăluirii NORMALE ale unor cifre de interes public.

Dan Culcer

Publicat: Joi, 4 Aprilie 2013 - Ultima modificare: Joi, 4 Aprilie 2013

Peste 400000 de moldoveni au primit cetăţenia română - Fundaţia Soros

Peste 400000 de moldoveni au primit cetăţenia română - Fundaţia Soros

Mai bine de 400000 de persoane din Republica Moldova au primit cetățenia română în perioada 1991 – 2012, este concluzia unui studiu efectuat de Fundația Soros.

Corespondentul RFI, Petru Clej

Studiul arată că, deși în ultimii patru ani numărul de cereri rezolvate a atins un maxim, acest număr a început să scadă, estimând că mai există doar aproximativ 125000 de dosare care-și așteaptă rezolvarea.

Studiul Fundației Soros răspunde unei întrebări căreia autoritățile române nu i-au dat întodeauna un răspuns clar și prompt: câte persoane din Republica Moldova au solicitat și câte au primit cetățenia României.

Nici Fundația Soros nu ajunge la o cifră exactă. Se menționează că până la sfârșitul lui 2012, de la adoptarea în 1991 a Legii cetățeniei  au fost rezolvate favorabil 323049 de dosare. Cum însă în unele dosare sunt atașate și cereri pentru minori aparținători persoanei care depune cererea și care nu figurează în mod explicit în statistici, raportul estimează că numărul total al persoanelor care au primit cetățenia română în această perioadă depășește 400000.

Se cunoaște și numărul cererilor care își așteaptă soluționarea:  circa 125000, estimându-se la alte 150000 numărul persoanelor care ar urma să devină cetățeni români, la care se adaugă și persoanele care au depus sau vor depune cerere în 2013.

În  orice caz, după un maxim de circa 100000 de cereri depuse în 2011, în 2012 numărul acestora a scăzut la 87000.

Cifrele globale par să depășească și estimarea recentă dintr-un tabloid britanic care estima la 300000 numărul persoanelor care au primit cetățenia română.

Raportul menționează însă folosirea incorectă a cifrelor în unele ziare de la Londra, unde se extindea numărul potențial al celor care ar putea primi cetățenia română și deci veni în Marea Britanie ca cetățeni ai Uniunii Europene la patru milioane, adică populația totală a Republicii Moldova, inclusiv regiunea separatistă nistreană.

Fundația Soros precizează însă că legislația a fost amendată în 2003 și 2009 și deși a extins de la II la III gradul de rudenie al celor care au deținut cetățenia română ai căror descendenți pot cere redobândirea cetățeniei, legea a restrâns la cei născuți cu cetățenia română sau copii adoptați de părinți români și descendenții lor ca fiind eligibili pentru redobândire, ceea ce potrivit raportului a introdus un filtru etnic ce nu exista în textul inițial și care permitea multor minoritari să ceară și să primească cetățenia României.

“În plan conceptual, începând din aprilie 2009, dreptul de redobândire a cetãțeniei române a fost redefinit în mod tacit, în acord cu un alt principiu nou al doctrinei de cetãțenie în România post-comunistã, și anume primatul și caracterul inalienabil al cetãțeniei române de origine, dobânditã la naștere”, se spune în raport.

Raportul trece în revistă numeroasele modificări ale legii cetățeniei în ultimii 22 de ani, actul normativ fiind amendat prin 12 legi și nouă ordonanțe de urgență, evidențiind instabilitatea majoră a legislației în acest domeniu.

În schimb, în raport se menționează simplificarea procedurii de redobândire, prin introducerea unui termen de cinci luni privind soluționarea cererii, nu întodeauna respectat, datorită divergențelor de interpretare a legii, precum și ușurarea depunerii actelor, prin înființarea de ghișee în mai multe orașe din România și Republica Moldova.

În final raportul face câteva recomandări, între care și alocarea unor resurse financiare suplimentare Agenției Naționale pentru Cetățenie (ANC) pentru scurtarea procedurii, renunțarea la cerința de prezentare a unui cazier penal din România și mai buna comunicare dintre ANC și mass media, pentru explicarea termenului de cinci luni, care nu reprezintă durata maximă în care se poate redobândi cetățenia, ci perioada în care se verifică dosarul și se obțin relații de la alte instituții abilitate.