Calin Georgescu: Despre solutii pentru o relansare economica imediata a tarii

Afla ce e nou pe Wall-Street impreuna cu prietenii tai!
Vei putea intra in contul tau cu un singur click, iar tu vei putea afla mai multe despre ceea ce citesc prietenii tai pe Wall-Street.

INTERVIU - Calin Georgescu: Despre solutii pentru o relansare economica imediata a tarii

15 Dec 2010 exclusiv

In urma cu doua saptamani, cu ocazia lansarii la targul de carte Gaudeamus a volumului România dupa criza. Reprofesionalizarea, editura Compania, Bucuresti 2010, Calin Georgescu, expert in dezvoltare durabila si planificare strategica si Presedinte al Centrului europen de suport al CLUB of ROME cu sediul la Viena, raportor special al Consiliului Drepturilor Omului al ONU, manager executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila (IPID) si director executiv al Institutului pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID), a fost de acord sa purtam o discutie in exclusivitate pentru Wall-Street.ro.

Incepand cu anul 2008, IPID a publicat 3 rapoarte care se constituie in adevarate radiografii ale situatiei din economie, invatamant, agricultura, de pe piata muncii etc. Romania dupa criza. Reprofesionalizarea reuneste cele trei rapoarte IPID intr-un singur volum
Astazi, numele dumneavoastra este vehiculat drept o posibila solutie pentru iesirea din marasmul economic. Ce solutie propuneti pentru o relansare economica imediata a tarii? In ce consta modelul de urmat pentru ca populatia sa simta o schimbare in bine in termen de sase luni?
C.G.: In primul rand, vreau sa lamuresc o chestiune esentiala pentru a nu alimenta speculatiile diverse care se fac pe aceasta tema. Eu nu m-am autopropus pentru nici o functie, nici macar pentru cele pe care le detin in prezent. Ma simt perfect confortabil in ceea ce fac acum si consider ca am competentele necesare pentru a continua si a duce la capat proiectele concrete in care m-am angajat. Mai mult decat atat, toate contactele pe care le-am avut in ultimele luni, inclusiv cu factori politici, s-au desfasurat la invitatia interlocutorilor, iar nu la initiativa mea. Desigur, in calitate de cetatean al acestei tari si de expert in dezvoltare durabila, am si eu, ca atatia altii, anumite pareri asupra situatiei in care ne aflam si asupra modului in care lucrurile s-ar putea indrepta intr-o directie mai buna. Dar trebuie sa spun cinstit ca nu sunt posesorul unei solutii magice, al unui model miraculos care sa asigure rezultate vizibile, cum spuneti, intr-un termen de sase luni. Ceea ce, cred eu, ne lipseste in momentul de fata este o viziune mai clara asupra viitorului. Daca este nevoie sa acceptam sacrificii, trebuie sa stim pentru cat timp si in ce scop. Redarea sperantei si increderii in valoarea muncii cinstite reprezinta obiectivul imediat al oricarei guvernari responsabile. Acestea nu sunt vorbe goale. Eu cred sincer in ceea ce spun.
Un guvern asa-zis tehnocrat asigura de regula administrarea treburilor statului pe termen scurt, in situatii neobisnuite, de criza. Premierul nu trebuie doar sa fie propus de presedinte, el mai are nevoie sa-si asigure si sprijinul parlamentar pentru intregul sau guvern. De ce s-ar putea ca alternativa sa fie luata in considerare de Parlament, stiut fiind faptul ca o guvernare tehnocratica nu ar apartine nici unui partid politic?
C.G.: Fara indoiala, ne aflam intr-o situatie de criza, iar in asemenea imprejurari solutiile standard nu par sa dea rezultatele scontate. Peste tot, in Europa si in lume, se cauta noi modalitati pentru iesirea din criza si reluarea unei cresteri sanatoase. Tocmai pe acest fond a aparut si la noi ideea unei posibile formule de guvernare formate din persoane situate in afara confruntarilor politice de partid. S-a pornit de la analiza lucida a realitatilor concrete din Romania si de la necesitatea evitarii unui blocaj politic. Toate partidele politice parlamentare incep sa-si de seama de acest pericol. Evident, un eventual guvern de tehnocrati va avea nevoie de un sprijin masiv in Parlament pentru un program minimal bazat pe rationalitate economica si suportabilitate sociala. Pentru aceasta va fi nevoie, probabil, sa se creeze un mecanism permanent de consultare si coordonare intre partidele politice reprezentate in Parlament, in configuratia sa actuala. S-ar cladi astfel, temporar si pragmatic, un inceput de consens national pentru gestionarea iesirii din criza si pregatirea corecta a viitoarelor alegeri.

Politizarea vietii publice s-a accentuat in ultimii ani. Mai exista in Romania specialisti cu adevarat apolitici care sa aiba si experienta necesara sa poata fi numiti cu adevarat tehnocrati? Cum au raspuns sau ar raspunde acestia apelului dumneavoastra de a forma o echipa?
C.G.: Un guvern de specialisti n-are cum sa fie total apolitic, dar asta nu inseamna ca el se inscrie pe traiectoria ideologica sau in tiparele disciplinei interne a vreunui partid sau grupari. Este evident insa ca participantii la o asemenea echipa de guvernare vor trebui sa gandeasca si sa actioneze intr-un context politic, sa elaboreze si sa puna in aplicare politici publice, sa faca dovada de profesionalism si de abilitati manageriale superioare. Asemenea oameni exista in Romania, mai multi si mai buni decat se crede indeobste. Cred, prin urmare, ca formarea unei echipe guvernamentale cu adevarat competente si care sa poata obtine sprijin parlamentar nu prezinta dificultati majore, in masura in care varianta unui guvern de specialisti este agreata si insusita.

Observatorii interni si externi ai scenei politice romanesti cunosc faptul ca pledati pentru reprofesionalizarea administratiei, implicarea populatiei in identificarea propriului interes comunitar si imbunatatirea nivelului educational. Pentru indeplinirea acestor deziderate e nevoie de timp si bani. Cum credeti ca ar putea arata bilantul guvernamental la 100 de zile?
C.G.: Este prematur sa speculam asupra unui bilant ipotetic, atat timp cat insasi alternativa unei guvernari tehnocrate este inca in faza de gestatie. Pot constata doar ca, la nivelul partidelor politice, exista de pe acum un interes activ fata de explorarea pragmatica, la rece, a implicatiilor adoptarii unei asemenea formule, cu avantajele si dezavantajele ei. Apropierea perioadei electorale va accentua, probabil, aceste preocupari.

Intr-un interviu recent ati afirmat ca "poporul trebuie iubit ca sa fie schimbat in bine, nu mai intai schimbat, ca mai apoi sa poata fi iubit". Cum va propuneti sa actionati pentru a recladi peste noapte speranta si increderea romanilor in viitor?
C.G.: Nimic solid nu se poate cladi de pe o zi pe alta. Din acest motiv consider ca, paralel cu gestionarea competenta a treburilor curente, un posibil guvern de specialisti va trebui sa declanseze un serios proces de reflectie pentru elaborarea, in cadrul unor termene precise, a viziunii strategice pentru dezvoltarea Romaniei pe termen mediu si lung. Obiectivul central trebuie sa fie desavarsirea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana sub toate aspectele care privesc viata si bunastarea oamenilor, tinand seama si de tendintele principale ce se manifesta pe un plan international mai larg.
Strategia nationala de dezvoltare durabila vizeaza atingerea de catre Romania a nivelului mediu de dezvoltare al UE, abia la nivelul orizontului anilor 2030. Pledati public pentru o Romanie in care "esti platit pentru ceea ce stii si nu pentru, neaparat,... pe cine stii". Ce inseamna sa fi expert in dezvoltare durabila?
C.G.: Atingerea, cam prin 2030, a nivelului mediu de atunci al tarilor UE (care nu vor sta nici ele pe loc sa ne astepte) este in continuare un obiectiv realist. Nu este putin lucru sa faci un asemenea salt inainte in decursul vietii unei singure generatii. Asta inseamna ca elevii de azi, ajunsi la maturitate, vor avea o viata perfect comparabila cu a celorlalti cetateni europeni. Insusirea progresiva si promovarea consecventa a principiilor si practicii dezvoltarii durabile ne ofera modelul de care avem nevoie. Nu este vorba doar de ocrotirea naturii ci de o imbinare armonioasa a aspectelor economice, tehnologice, sociale si umane ale dezvoltarii avand ca scop final imbunatatirea substantiala a calitatii vietii.
Prioritatile Progamului UE numit "Europa 2020" sunt sprijinirea pietei muncii, reducerea saraciei, asigurarea resurselor energetice necesare dezvoltarii si protectia mediului, reforma invatamantului si sprijinul cercetarii stiintifice. Atingerea acestor teluri necesita vointa politica, timp si bani!. Cum ar arata foaia de parcurs pe drumul indeplinirii telurilor "Europa 2020"?

C.G.: Am scris un studiu pe aceasta tema in volumul recent aparut "Romania dupa criza", analizand unde ne situam si ce avem de facut pentru indeplinirea fiecaruia dintre obiectivele tinta stabilite pentru ansamblul UE. In esenta, avem de a face nu doar cu obligatii care ne revin in calitate de stat membru al Uniunii Europene ci cu un set de prioritati nationale pe care, oricum, trebuie sa le realizam pentru ca sa ajungem si sa ramanem in plutonul fruntas al civilizatiei moderne.

Intrebari formulate de dr. Alex Todericiu, formator de opinie si analist politic, Viena, Austria


Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer