Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Pe când se va trece la cercetarea dosarelor foștilor «nobili»? Cu prietenie, Dan Culcer

Mafia retrocedărilor frauduloase

ieri, 23:19 Autor: Rares Nastase

Vezi galeria foto Mafia retrocedărilor frauduloase/ de Rareş Năstase

Revoltator: statul roman retrocedeaza case si terenuri unor mostenitori fictivi! In Romania, daca ai influenta si bani, ajunge sa ceri 14 hectare ca sa primesti peste 100. Iar primaria vinde apartamentele din casele revendicate de adevaratii mostenitori ignorand dreptul la proprietate.

Alesi locali, avocati, notari, oameni politici, toti sint parte a retelelor prin care cladiri istorice si terenuri in zone bune au ajuns in proprietatea unor oameni ce s-au folosit de acte false. Asta in vreme ce adevaratii mostenitori sunt plimbati prin tribunale ani intregi, pana cand, ajunsi la capatul rabdarii, isi vand drepturile litigioase pe sume de nimic. Un fenomen acoperit de autoritati, un capitol dominat de interese politice, cu ramificatii in justitie.

Cum poti intra in posesia unei case sau unui teren cu acte false, titluri de mostenitor care n-au nimic de a face cu realitatea? Cu sprijinul autoritatilor care se fac ca nu vad si favorizeaza restituiri de milioane de euro. O legislatie incalcita si interese meschine au dus la mutilarea patrimoniul romanesc si imbogatirea unor oameni care n-au nici un respect pentru trecut si proprietate. In ultimii sase ani guvernantii au retrocedat haotic si necontrolat mai mult de jumatate din pamantul statului. Un domeniu in care tentatia castigurilor fabuloase aduce impreuna politicieni, edili, case de avocatura, notari si samsari imobiliari, transformati in cumparatori de drepturi litigioase.
In Timisoara cand spui piata imobiliara de lux spui clanuri tiganesti, avocati, notari si alesi locali. Cele mai scumpe proprietati din oras ajung in proprietatea a trei familii de rromi, care controleaza toate tranzactiile cu vile de patrimoniu si terenuri.
In fiecare vara clanurile bastanilor isi fac simtita prezenta in oras. Un ritual in care pare ca isi marcheaza teritoriul. Au acaparat sute de proprietati de lux, ultracentrale, in care au chiriasi de top: consulatul german, cabinete de avocatura, politisti si firme de renume. Rromii au inteles ca astfel au acces catre sferele de influenta din oras. Isi impart centrul dupa legi nescrise si cand nu se rafuiesc pe strada isi disputa conflictele pe holurile instantelor.
Capii clanurilor tiganesti detin averi uriase, de pe urma unor improprietariri false in Timisoara, comise in ultimii 4 ani si care abia in 2011 incep sa iasa la lumina, intr-un dosar complex pe masa procurorilor timisoreni. Avocatul Florin Kovacs, care a reprezentat mai multi mostenitori de drept pagubiti de falsurile clanului Carpaci, vorbeste despre usurinta cu care acesta a obtinut informatii despre terenurile si imobilele nerevendicate. "Identificau bunuri revendicabile, dar nerevendicate, adica nu aparea niciun soi de mostenitori - spune el. In mod cert conexiunile pleaca din primaria Timisoara, /…/ Fara sprijinul acestor institutii, nu se putea."
Ionelas Carpaci. Seful unuia dintre clanurile tiganesti timisorene. In acest moment este retinut sub invinuirea de fals sub semnatura privata. Cu acte false, Carpaci a pus mana pe multe terenuri din Timisoara. In dosarul procurorilor, care vizeaza o retea infractionala privind falsuri cu terenuri, au mai fost pusi sub acuzare doi angajati de la cadastru si un angajat de la primarie. Acestia sunt cercetati acum in stare de libertate, pentru abuz in serviciu si favorizarea infractorului. In acelasi dosar mai apar si doua doamne notar. Una e acuzata de neglijenta, iar cealata a fost scoasa de sub urmarire. A platit insa o amenda tot pentru neglijenta.
Acestia sunt actorii unui dosar care se afla inca pe rol si care a scos la iveala mai multe nereguli privind retrocedarile unor terenuri pretioase din Timisoara. In dosarul procurorilor se afla si povestea unui teren care a ajuns in proprietatea clanului Carpaci, pe baza unor acte false desi au fost verificate de mai multe autoritati.
Procurorii n-au reusit sa afle de unde stia Ionelas Carpaci ca un teren din inima Timisoarei i-a apartinut in 1900 unui cetatean cu numele Berger, care n-a avut mostenitori. Carpaci a fabricat un act de identitate pentru un cetatean fictiv de nationalitate maghiara. A falsificat si o dispozitie de primar care il punea pe mostenitorul fictiv in posesia terenului. Cu actul de identitate si dispozitia falsificate s-a dus la notarul Safta Criste care a fost de acord sa semneze un act prin care un apropiat al clanului Carpaci devenea mandatar pus sa vanda terenul asa zisului mostenitor. Safta Criste este sotia fostului procuror general al Romaniei.
"Apeland la serviciile doamnei Safta Criste, sotia fostului procuror general Mircea Criste, sansa de a i se intampla ceva rau era foarte mica - precizeaza avocatul Florin Kovacs. De-a lungul anilor, chiar eu m-am ocupat de astfel de potlogarii imobiliare, care fusesera autentificate la biroul doamnei notar Safta Criste. La aceste plangeri toate s-au solutionat cu NUP."
Cu actele notariale in mana, Carpaci s-a vazut in masura sa scoata la vanzare terenul mostenit cu acte false. Aici intra in scena omul de afaceri sirian Jabri Tabrizi. Sirianul Jabri Tabrizi a fost la un pas sa fie pacalit cu 600 de mii de euro. Anul trecut s-a intalnit cu unul din membrii clanului Carpaci, cel care fusese mandatat ilegal sa vanda terenul. Sirianul a cerut date primariei si in felul acesta a descoperit falsul din acte. Omul de afaceri arab l-a denuntat pe Ionelas Carpaci care a fost arestat. Procurorii i-au audiat pe toti cei cu care a intrat in contact. In acest moment doar el este retinut. Angajatii de la cadastru si cel de primarie sunt cercetati in libertate, in vreme ce Safta Criste a fost scoasa de sub urmarire dupa ce a dovedit cu martori ca in biroul ei s-ar fi prezentat un anume Berger - presupusul mostenitor al terenului. Procurorul care se ocupa de acest caz, Angela Tufariu, sustine insa ca notarul trebuia sa verifice autenticitatea buletinului si actele de improprietarire. "Berger Robert avea dezbatuta succesiunea in Ungaria ori e de esenta dreptului romanesc ca trebuie sa-ti dezbati succesiunea la locul situarii imobilului." Pentru ca nu a verificat aceste documente, care au transformat un impostor in mostenitorul unei averi importante, a primit o amenda de 1.000 de lei. Notarul a acceptat un dialog nefilmat, afirmand ca nu este implicat in afacerile dubioase ale familiei Carpaci.
Avocatul catorva mostenitori pagubiti de clanul Carpaci sustine insa ca drumul oamenilor lui Carpaci catre cei din primarie a fost deschis chiar de relatia cu dna notar. Kovacs sustine si ca Ionelas Carpaci s-a folosit de faptul ca sub aripa doamnei notar activa si fiica secretarului din Primara Timisoara, Ioan Cojocari. Cel care semneaza toate actele de natura juridica si cel care are acces la toate informatiile din primarie. Ocupa aceasta functie de 36 de ani si este cel mai important om din institutie, dupa primar. "Legatura este foarte simpla, doamna Safta Criste a avut-o ca stagiara pe doamna Paula Cojocari, deci doamna Safta Criste este o apropiata a unor edili importanti."
Ioan Cojocari, secretarul Primariei Timisoara, neaga orice implicatie. De altfel n-a fost pus sub acuzare si nici n-a aparut ca acuzat in dosarul privind falsurile imobiliare. "De unde sa stiu eu ca e terenul primariei? In orasul asta eu cunosc ceva? Noi lucram in carte funciara." Ioan Cojocari sustine ca in cazul in care ar fi avut nevoie de informatii privind terenurile nerevendicate din Timisoara, oamenii lui Carpaci ar fi putut sa le obtina doar de la Cadastru, lucru infirmat de seful acestei institutii. "Aceasta baza de date exact cum o am eu, noi ,oficiul de Cadastru, o are si primaria Timisoara." - precizeaza Arthur Ursu director OCPI Timis. "Primaria detine inca de prin anii 96, 97, copii ale cartilor funciare pe care noi le detinem pentru orasul Timisoara."
Anchetatorii sunt abia la inceput cu verificarile, si in acest moment documentele pentru 80 de proprietati din Timisoara sunt verificate. Cladiri si terenuri de milioane de euro, autentificate de mai multi notari, si care de 3 ani sunt in circuitul imobiliar. Deja intr-unul dintre cazuri edilii si procurorul au descoperit un titlu de proprietate falsificat, pentru un alt teren. "A fost vandut prin tranzactii successive, la mai multi cumparatori, si intr-un final un dezvoltator a ridicat pe el 2 imobile. O parte dintre apartamente au fost vandute deja iar spatiile de birouri inchiriate. Autorizatia de constructie a fost primita chiar de la primaria pagubita." "E ca si cand cineva v-a furat terenul si dumneavoastra ii mai dati si acceptul sa construiasca acolo. Adica iertati-ma totusi…acel act a trecut prin mai multe compartimente ale primariei." -, mai spune Ursu.
In rechizitoriu dezvoltatorul spune ca a fost de buna credinta. S-a imprumutat trei milioane de euro la o banca pentru proiect, si pana si avocatii bancii au considerat terenul fara probleme, pentru ca era si intabulat. Acum are sechestru pe toate bunurule sale inclusiv pe locuinta de domiciliu si risca sa piarda tot.
Mafia imobliara nu s-a imbogatit doar de pe urma falsurilor in documente. Uneori chiar autoritatile au bagat in buzunarul revendicatorilor milioane de euro retrocedand foarte usor terenuri pentru care nu existau suficiente documente. Un batran de 92 de ani care ar fi avut dreptul sa primeasca doar 14 hectare de teren a primit 176. Cum? Cu ajutorul autoritatilor care s-au grabit sa-i dea averea inapoi inzecit.
Revendicatorul terenului este Constantin Nicolaide. Nimeni nu stie unde locuieste si nimeni nu-si aminteste sa-l fi vazut pana acum la fata. Asta si pentru ca batranul a mandatat un constantean, …. Cristodor sa se ocupe de afacerile lui. Acesta l-a imputernicit sa ceara in baza unui titlu de proprietate din 1906 averea pe care o avea unchiul sau: 203 hectare de teren in nordul capitalei. Cristodor a depus cererea la patru institutii: Agentia Domeniilor Statului, primaria Mogosoaia, cea a sectorului 1 si primaria capitalei.
Omul cerea 203 hectare cu totate ca unchiul sau a vandul de-a lungul vietii mare parte din pamant. In 1920 a cedat statului 150 de hectare, fiind despagubit in bani, pentru ca in 49, sa vinda tot ce mai avea, ramanand cu 14 hectare. "Se pare ca a avut in total cam 14 hectare la nivelul anului 1945 - spune Andrei Creci director adjunct Directia Juridic PMB - pentru ca Legea 10 se refera la perioada 1945 pana in 1989." Pentru oamenii din primarii asta n-a fost o problema si s-au grabit sa-l puna in posesie cu mai mult de 14 hectare. Primaria capitalei i-a dat 11 hectare in zona Bucurestii Noi - unul in natura, 10 sub forma de despagubiri. "A primit o suprafata de teren de 11 mii de metri patrati pe fosta Mosie Mogosoaia Parcelarea Laromet." Si primaria sectorului 1 si cea din Mogosoaia l-au pus la randul lor in posestie. Paul Precup, primarul Mogosoaei, sustine ca el a restituit doar 2,4 hectare, restul terenului era deja retrocedat de primarul aflat in functie inaintea lui. Actele care au stat la baza solicitarilor batranului nu mai sunt de gasit in primarie. Edilii sectorului 1 sustin ca nu au ce sa explice cat timp au facut restituirea dupa ce au trimis actele la prefectura si prefectul de la acea vreme a verificat legalitatea documentelor si a semnat pentru improprietarire. Pe scurt, aceeasi bucata de teren a fost retrocedata de trei primarii.
"Pentru 14 hectare extravilan - precizeaza Gheorghe Nedelcu director Statiune Pomicola -, a primit odata 14 hectare la Mogosoaia, inca 7,5 hectare in sectorul 1, plus 6,7 hectare in sectorul 1 deci inca 14 si ceva, 12,5 hectare la Statia Pomicola Baneasa, nu va spun eu ce valoare are asta, inca 12 hectare in sectorul 1. "
O adevarata avere in nordul capitalei: chiar si in criza, la 300 de euro metrul patrat rezulta un beneficiu de aproape 100 de milioane de euro!
Si ca totul sa fie perfect, in vremuri in care adevaratii mostenitori sarbatoresc 18 ani de procese, batranul despre care putina lume stie cine e a mai primit si 147 de hectare din livada Statiunii Pomicole din Popesti. In 2008 seful ADS de atunci Daniel Dragan vorbea deschis despre aceasta retrocedare. "Sunt practic drepturile unor cetateni, drepturi recunoscute de subcomisia sectorului 1, validate de prefectura capitalei." Daca Dragan ar fi facut o simpla cerere catre Ministerul Agriculturii ar fi aflat ca batranul mai are dreptul la doar 14 hectare. Pana la urma despre asta au aflat oamenii legii care l-au condamant anul trecut pe Dragan la sapte ani de inchisoare cu executare pentru ca aceasta retrocedare a fost considerata abuz in serviciu.
Inainte de venirea lui Dragan la Agentia Domeniilor Statului sef era Tanczos Barna care a preferat sa plece decat sa semneze documentul de retrocedare al livezii. "Eu am plecat acum trei, patru ani de la ADS din motive care tin de aceste aspecte." , spune fostul director. Tanczos Barba vorbeste si despre interese si presiuni politice.
Batranul a ramas fara livada, insa terenurile pretioase daruite de cele trei primarii i-au ramas in posesie. De altfel o buna parte din terenurile primite cadou in nordul capitalei au fost vandute. Batranul Nicolaide a mai beneficiat si de alte ajutoare din partea autoritalor locale. Vorbim aici de trei imobile din centrul capitalei. Acestea au apartinut familiei Metulescu, avocati instariti pe la 1900. In zilele noastre averea lor se imparte intre un arhitect din Franta, un var din Craiova si batranul Nicolaide, ajuns in poveste dupa ce o matusa a arhitectului i-a lasat prin testament partea ei la succesiune.
Toti mostenitorii au fost reprezentati in relatia cu autoritatile de o avocata recomandata de imputernicitul lui Nicolaide. Din acel moment, cel care nu facea parte din familie, Nicolaide, avea sa decida cum se imparte averea. Mostenitorul din Franta, arhitectul Andrei Metulescu, spune ca batranul a fost doar un paravan, la adresa sa din buletin figureaza o societate comerciala, iar discutiile cu mandatarul aveau loc pe email. "Mi-a spus ca ei au relatii pe langa cei de care depinde retrocedarea. Ne-a cerut un procentaj pe care sa-l platim acestei relatii, a zis ca fiecare dintre noi sa dam 15% din partea noastra... Doamna avocat m-a sfatuit sa urmez propunerea de frauda!"
Asadar, mandatarul batranului ii cerea sa cedeze 15% din partea sa de avere unor reprezentanti din primarie. Arhitectul a refuzat si din acel moment a fost scos de pe lista de mostenitori prin tertipuri avocatesti. "Niciodata avocata noastra nu ne-a sfatuit si chiar ne-a indus in eroare. Nu ne-a informat ca teoretic ne-ar lipsi vreo hartie!" Arhitectul pagubit sustine ca avocata ar fi fost mana in mana cu functionari din primarie, care s-au facut ca ploua, si nu i-au solicitat o procura cum ca si el vrea sa revendice. Daca mii de romani asteapta de 10 ani o dispozitie sa-si primeasca proprietatile inapoi, in acest caz edilii s-au miscat rapid.
Primaria, care putea evita un proces, are acum termen de judecata pe banii bucurestenilor. Arhitectul i-a chemat pe edili in instanta. Batranul Nicolaide, cel care nu facea parte din familie s-a trezit astfel cu jumatate din averea familiei Metulescu. Arhitectul de la Paris nu si-a pierdut insa speranta desi ultimii 10 ani au aratat ca mafia imobiliara dicteaza pe piata retrocedarilor. Pacalit de avocati, inselat de propriile rude si supus chinului de a ramane fara avere in favoarea unui strain, arhitectul Metulescu se inscrie in randul celor care nu mai cred ca Romania respecta dreptul la Proprietate.
Simona Mehedinti este nepoata celebrului Simion Mehedinti, savant si academician, parintele si fondatorul geografiei romanesti, prieten cu Titu Maiorescu. La anii batranetii a ajuns sa traiasca din mila prietenilor care i-au oferit o mica locuinta cu chirie. De 18 ani se lupta prin tribunale ca sa-si recapete averea si detine recordul celui mai vechi litigiu de revendicare. In 1993 a cerut sa-i fie retrocedate doua vile care au apartinut familiei. Casa parinteasca de pe strada Mihaileanu si un alt imobil aflat in zona Foisor din Bucuresti. "Eu cred in dreptate! spune ea. Mai mult nu pot sa spun, /…/ Eu am mostenit de la bunicul meu ceva din folosofiile lui Faust, in care spune, tradus din nemteste: Ferice de cine poate spera!" Simona Mehedinti a tot sperat. Si cu speranta a ramas. Cand si-a cerut averea a aflat ca in casa parintilor locuiesc cu chirie oameni influenti. Toti au fost notificati ca proprietarul si-a cerut casa si totusi exact cu o luna inainte ca judecatorii sa dea sentinta, primaria a vandut chiriasilor in baza legii 112 apartamentele din imobil. O luna mai tarziu, un om de afaceri le-a cumparat de la ei. Acum se judeca cu el. Disperata, a depus o plangere si la CEDO. Stresul ultimilor ani, saracia si teama ca va ramane fara nimic au facut-o sa-si vanda drepturile litigioase pentru al doilea imobil. A luat pentru asta 200 de mii de euro desi stie ca proprietatea din zona Rosetti valoreaza peste un milion. A trimis o parte din bani copiilor in Germania, restul i-a cheltuit in litigiul pentru casa parinteasca.
Simona Mehedinti stie ca viata ei va fi poate prea scurta pentru hatisul legislativ. Mai stie insa ca ea e norocoasa - imobilul pentru care lupta e inca in picioare.
In urma unor litigii anevoioase mostenitorii se aleg de multe ori doar cu ruine, in care locuiteste cine vrea, cum vrea. Unele transformate in depozite de gunoi, altele capcane, cu risc mare de prabusire. Asta inseamna 5, 10 sau chiar 20 de ani de procese.
In urma cu 6 ani Agentia Domeniilor Statului detinea 540 de mii de hectare de pamant si cladiri. In 2011 mai are 340 de mii. Cea mai mare parte dintre proprietati au ajuns pe mainile unor jucatori de pe piata imobiliara.
Legislatia romaneasca privind restituirile a favorizat vanzarea drepturilor litigioase si incurajeaza o mafie imobiliara a mandatarilor. Mii de romani si-au petrecut anii batranetii crezand in dreptul la proprietate si mai ales crezand in justitie. Vremurile aveau sa le arate ca traim intr-o tara in care interesele unor cercuri sunt mai presus de lege si de buna credinta. Retrocedarea proprietatilor pare boala cronica a Romaniei, iar tratamentul inseamna specula si umilinta.

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 1 mai 2011