duminică, 3 aprilie 2011

Florin Iepan: În definitiv, toată ţara asta a fost la Odessa

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Această acțiune face parte din propaganda antiromânească și din acțiunea de destabilizarea a statului român. O istorie rocambolescă este lansată recent, în același sens. Un scenariul cu o verosimilitate de roman de aventuri, este pus în scenă de un regizor din România, prin care se încearcă distrugerea imaginii morale a mareșalului Ion Antonescu, din cercul lui Iepan, prin inventarea unui act de împroprietărire, găsit într-un sertar secret al unui birou vândut de mandatarii lui Olivian Verenca (pierdut, furat ? de pompierii care stingeau un incendiu, amatori de relicve istorice, ce ciudat, ce interesant, ce coincidență?!), act care ar fi fost emis de de guvernatorul Transnistriei, Alexianu, la Odessa, în favoarea conducătorului de atunci al României, Antonescu. Se ignoră voit declarațiile repetate ale lui Antonescu privitoare la statutul Transnistriei, teritoriu pe care refuzase să-l integreze administrativ și constituțional României. Studiu titlurilor sub care se difuzează în presa românească intoxicarea, permite identificarea serviciului de dezinformare străin care a avut ideea. Încă o intoxicare a opiniei publice românești prin manipulatorii din presa vândută.
Cu prietenie, Dan Culcer

„Odessa” - un film in progress de Florin Iepan

23.03.2011
Un documentar consacrat masacrului comis de armata română în octombrie 1941 la Odesa, în care și-au pierdut viața 20 de mii de evrei.

Ultima seara a festivalului international de film documentar „One World Romania”, incheiat luni la Bucuresti, a fost dedicata unei dezbateri pe marginea unei pelicule in proces de filmare. „Odessa” de Florin Iepan spune povestea unui episod intunecat din istoria recenta a Romaniei: masacrarea de catre armata romana a 20 de mii de evrei, in octombrie 1941, la Odessa.

60 de ore de film, interviuri – sau tentative de interviuri cu diverse personalitati, cu oameni politici, cu oameni obisnuiti, si, nu in ultimul rind, cu singurul supravietuitor al masacrului, proiectul „Odessa” al lui Florin Iepan pare sa se intrebe, in maniera lui Michael Moore, in ce masura si in ce fel societatea romaneasca de astazi este dispusa sa isi asume un trecut nu tocmai glorios.

In programul festivalului „One World Romania”, se spune ca „Odessa “va urmari, cu o anumita doza de autoironie, procesul dureros si complex prin care Iepan descopera complicitatile si conexiunile care au condus la purificarea etnica executata de autoritatile romane in timpul celui de-al doilea razboi mondial, si vrea sa afle in ce masura prejudecatile si mecanismele de gindire de atunci sunt valabile in Romania de astazi. Raspunsul nu e deloc simplu, si Florin Iepan a recunoscut asta in cadrul dezbaterii organizate la Noul Cinematograf al Regizorului Roman din Bucuresti.

Dupa proiectia unui fragment de 10 minute din filmul „Odessa”, moderatorul dezbaterii, publicistul Cristian Ghinea si regizorul Florin Iepan au citit citeva documente istorice, inclusiv declaratii ale unora din ofiterii romani care au participat la masacru.

Cu toate acestea, prima, chiar prima interventie din sala, a pus sub semnul intrebarii adevarul istoric. Raspunsul a venit imediat din partea unui martor indirect, care in octombrie 1941 avea sapte ani, si se afla la Odessa.
Florin Iepan continuă proiectul "Odessa", care prezintă masacrul pe care armata română l-a făcut în oraşul ucrainean în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pentru regizor, realizarea documentarului nu este de ajuns.Luni seară, el a încercat să scoată "bunicii criminali" ai românilor din dulap


FOCUS: Florin Iepan: În definitiv, toată ţara asta a fost la Odessa (Imagine: Adi Piclisan/Mediafax Foto)
"Vrea cineva din sala asta să facă un film informativ? Să ridice mâna", a spus Florin Iepan, cu alură de rockstar, rol asumat de "revoluţionar" şi, implicit, agitator, cu o cameră învârtindu-se în jurul său şi al oamenilor aflaţi la proiecţia trailerului documentarului "Odessa", luni seară, la Noul Cinematograf al Regizorului Român din Capitală.
"Un film istoric pe acest subiect ar fi o chestie de politeţe. Eu aş îngropa acest film (...) Ar însemna că România şi-a făcut temele. România îşi face mereu temele. A făcut raportul Ellie Wiesel şi l-a băgat în sertar", a spus Iepan, înainte de a lansa provocarea către sală: "În momentul ăsta, eu iau mâna de pe volan. Putem să facem un film colectiv". Spectatorii, printre care s-au numărat jurnalistul Liviu Mihaiu, scriitorul Vasile Ernu, producătorul Ada Solomon şi regizorul Tudor Giurgiu, au pendulat de la îndoială şi enervare la înduioşare.
Toate acestea s-au întâmplat după proiecţia trailerului "Odessa", proiect cinematografic aflat la stadiul de "work in progress". Trailerul începe cu secvenţe de la întâlnirea istoricului Adrian Cioroianu, atunci ministru de Externe, cu fostul secretarul de stat american Condoleezza Rice. După câteva secvenţe în care se vede clar cât de depăşit de situaţie este Cioroianu, Iepan spune, din off : "tipul ăsta vorbăreţ este prietenul meu. Împreună cu el, am făcut cea mai mare greşeală a mea". Şi regizorul povesteşte, în trailer, cum a lucrat pentru emisiunea TVR "Mari Români", în care unul dintre cei mai promovaţi eroi a fost Ion Antonescu, responsabil pentru ceea ce nu apare în cărţile de istorie, dar apare în raportul Ellie Wiesel şi studii străine - holocaustul românesc. Trailerul prezintă singurul supravieţuitor al masacrului de la Odessa. Dar îşi pune şi întrebarea despre ce este istoria românească. Din off, Iepan mai spune că, probabil, pentru a conta ca personaj istoric în România, "trebuie să apari în filmele lui Sergiu Nicolaescu".
De la întrebarea asupra istoriei, Iepan trece, în film, la iniţiativa sa de a face o campanie de conştientizare, de tip Michael Moore, cu privire la Odessa. La un "brainstorming", i se spune că ar putea lansa o linie telefonică în acest sens: "0722- mă-doare-n-cur sau 0722 -Odessa". "Asta ar fi campania ta", i se spune.
Dar după ce lumina s-a aprins în sală, Iepan nu se lasă: "Fascismul a fost munca colectivă a bunicilor noştri. Dacă am fost împreună, atunci de ce trebuie să strâng eu singur cadavrele azi şi să le mai şi număr?". "În definitiv, toată ţara asta a fost la Odessa", a adăugat el.
"După ani de studiu (...) istoria recentă fascistă a României este greşit interpretată, din cauza societăţii româneşti ", a spus regizorul, care a adăugat că "Odessa" vorbeşte despre "holocaustul făcut de alţii, de auxiliari". "Aproape niciuna din aceste societăţi nu admite că a avut de-a face cu fascismul. Toate degetele sunt aţintite spre Germania", a mai spus el.
Iepan a spus că, până în prezent, are 60 de ore de material filmat şi multe eşecuri: "Nu am mobilizat nici secretariatul general al Guvernului, nici Banca Naţională, nici Televiziunea Română. Mă aşteptam", a spus el. Şi Iepan mai are multe incertitudini legate de film: "Nu pot să garantez că acest film va fi terminat sau că va fi terminat de mine", a spus Iepan.
Printre cei din sală care au răspuns provocării, pentru a-i oferi un feedback regizorului, s-au numărat oameni care au pus sub semnul întrebării valabilitatea faptelor istorice de la Odessa, dar şi persoane care au susţinut veridicitatea evenimentelor.
Un bătrân, care se afla pe atunci lângă Odessa, a spus: "Aveam şapte ani şi, timp de trei zile, am simţit miros de carne arsă".
La rândul său, Liviu Mihaiu a spus că Iepan nu va reuşi niciodată să convingă românii să îşi accepte crimele istorice: "Fiecare stat îşi protejează bunicul criminal din dulap". De altfel, în mijlocul schimbului de replici, tot Liviu Mihaiu, ţinându-l de gât pe regizor, a tras concluzia serii: "Vă daţi seama că tot ce am făcut noi aici o să apară în documentar, nu?".
Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale lui Florin Iepan, "Odessa" este o coproducţie România/ Germania şi a fost prezentat în încheierea festivalului de film documentar pentru drepturile omului One World Romania (16 - 21 martie) cu titlul de "Work in progress". Pelicula este produsă de Sub-Cult-Ura, cu Răzvan Georgescu şi Florin Iepan producători, şi Starcrest Media GMBH, cu Carl Schmitt coproducător. Proiectul a primit o finanţare de 252.000 de lei de la Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) în sesiunea noiembrie - decembrie 2007.
Florin Iepan este cunoscut în special pentru documentarul "Născuţi la comandă. Decreţeii", realizat în 2004. Documentarul prezintă povestea Decretului nr. 770 pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii, din anul 1966, transformat în lege.
Printre filmele semnate de Iepan se mai numără "Unicul, adevăratul Tarzan" şi "Bela Lugosi: Vampirul căzut". "Unicul, adevăratul Tarzan" (2004) îl prezintă pe actorul şi sportivul de origine germană Johnny Weissmuller, născut la Timişoara, în 1904, care a ajuns campion olimpic la înot şi interpretul lui Tarzan în peste zece filme, realizate între 1932 şi 1948. În "Bela Lugosi: Vampirul căzut" (2007), Florin Iepan urmăreşte traseul actorului de origine maghiară, născut la Lugoj, în 1882, care a dat viaţă personajului Dracula.
(Material realizat de Oana Ghita, oana.ghita@mediafax.ro)


Cristian GHINEA | Atitudini mic-burgheze

Dezbaterea despre Odessa - raport

● Mi-a plăcut. Aşa haotic cum a fost. Din rolul de moderator s-a văzut greu, aproape imposibil de moderat. Mă aşteptam la asta, aşa că am anunţat publicul să mă vadă mai degrabă ca pe un miliţian care încearcă să ţină ordinea. Cel mai greu mi-a fost să menţin ordinea gîndurilor lui Florin Iepan. Publicul a fost însă numeros, nu au avut loc pe scaune şi au stat şi în picioare, şi pe scările din mijloc. Experienţă bizară pentru mine, pentru că văd filme relativ des în acea sală de la Muzeul Ţăranului Român, mereu cu cîţiva oameni împrăştiaţi pe scaune. n Pentru cine a deschis televizoarele mai tîrziu: Florin Iepan lucrează la un film despre masacrul evreilor din Odessa de către armata română, a zis că vrea să ceară sfaturi de la public despre cum să-l facă exact, i-am găzduit săptămîna trecută în această rubrică o scrisoare de intenţii şi am chemat lumea la dezbatere.
● Iepan a prezentat 10 minute din ce a filmat pînă acum. Îmi arătase materialul înainte de eveniment, dar tot m-a cuprins un amestec de indignare şi veselie văzîndu-l acolo, cu publicul. În cele 10 minute, Iepan se joacă de-a Michael Moore şi hărţuieşte diverşi oficiali cu întrebarea: de ce nu se face o campanie de informare a publicului despre Odessa? Sînt deja cîteva scene antologice. Lui Sergiu Nicolaescu îi spune că în filmul său despre Antonescu nu apare cuvîntul „evreu“ decît o dată şi că România a omorît cei mai mulţi evrei după Germania nazistă. Regizorul face ochii mari: unde se zice asta? Uite aici, în raportul Wiesel, îi dă Iepan cartea. Ca şi faza cu regele Mihai. Iepan încearcă să-i ia un interviu, o asistentă a regelui îl refuză exasperată şi îi explică că regele este istoria, el nu comentează istoria. Totuşi, Casa Regală iese prost din tăcerea asta arogantă. Regele Mihai nu conducea efectiv statul, iar în familia sa sînt exemple de intervenţii eroice la Antonescu pentru a proteja evrei. Nu înţeleg de ce nu poate explica asta.
● Cel mai emoţionant moment al serii a fost cînd un bătrîn mi-a cerut microfonul, dezbaterea deja se încinsese, i l-am dat şi a început prin a spune: „Ce se întîmplă aici în această seară este deosebit de emoţionant pentru mine, pentru că am fost martor la Odessa“. S-a lăsat o tăcere în sală de speriat. Omul a continuat zicînd că avea şapte ani, tatăl său era funcţionar român în Odessa, a văzut coloanele de evrei şi a simţit apoi mirosul cumplit de carne arsă. A vorbit puţin, modest, calm, apoi a tăcut iar. Şi iar tăcere stînjenită. Nu prea mai ştiam ce să fac cu microfonul, mi-l ceruseră deja mai mulţi oameni, instinctul meu de jurnalist îmi zicea să îl întreb mai multe, să ne dea detalii, dar m-am gîndit că nu se face să iei un aşa interviu de faţă cu 200 de oameni. Am trecut mai departe, sper că Iepan îl va intervieva pentru film.
● Un tînăr a întrebat dacă există dovezi că Antonescu a dat ordin de masacrare. I-am citit din cartea lui Dennis Deletant – Aliatul uitat al lui Hitler (Humanitas, 2008), acest pasaj din şedinţa de guvern condusă de Antonescu: „– Represiunea a fost destul de severă? – Alexianu: A fost, dle Mareşal; – Antonescu: Ce înţelegeţi prin «destul de severă»? Dvs. sînteţi  cam miloşi cu alţii, nu cu Neamul Românesc. – Alexianu: A fost foarte severă, dle Mareşal. – Am spus să se împuşte cîte 200 de evrei pentru fiecare mort şi 100 de evrei pentru fiecare rănit. S-a făcut aşa? – Alexianu: Au fost şi împuşcaţi şi spînzuraţi pe străzile Odessei“ (p. 187). Raportul 1/200 se referă la soldaţii români morţi în atentatul asupra comandamentului. Mai tîrziu, cineva remarca din sală că acest algoritm nu s-a respectat, au fost mai mulţi ucişi. E adevărat, nu am fost prea riguroşi în holocaustul nostru, remarcam asta şi cînd am recenzat cartea lui Deletant. De fapt, i-au adunat pe toţi evreii din oraş pe care au putut pune mîna şi i-au împuşcat şi ars sălbatic.


● Altcineva a întrebat dacă sînt surse militare, ofiţeri sau soldaţi români, dacă li s-a luat şi poziţia lor. Iepan a citat un fragment din ce îi scrie primarul Gherman Pantea lui Antonescu, primar numit chiar de mareşal: „M-am trezit în dimineaţa lui 23 octombrie aflîndu-mă în faţa unei teribile scene, pe toate străzile principale şi la colţuri stăteau spînzuraţi cîte patru sau cinci oameni, iar populaţia alerga îngrozită dintr-o parte în alta. Revoltat, am întrebat cine a făcut o asemenea cruzime, această ruşine pentru care nu o să putem să ne spălăm pe mîini niciodată în faţa lumii civilizate“.
● Apropo de soldaţii români, din mărturia unui ofiţer la procesul lui Antonescu, scena relatează modul în care evreii au fost băgaţi în barăci şi incendiaţi: „În încercarea de a scăpa de agonia focului, unii s-au arătat la geamuri şi le-au cerut, prin semne, soldaţilor să-i împuşte, arătînd către capete şi inimi“.
● Cineva din public a întrebat dacă există şi istorici români care să infirme acele evenimente. Mi-am ieşit din rolul de miliţian şi am zis că nu prea există istorici români care să confirme, pentru că istoriografia noastră nu e un subiect la modă. Nu întîmplător, cea mai bună şi cutremurătoare carte despre Antonescu e scrisă de un englez, Dennis Deletant.
● Liviu Mihaiu a intervenit din sală, spunînd că Iepan să nu se aştepte la entuziasm, e ca şi cum ai sta la capătul unui pacient bolnav şi te apuci să-i spui că bunicul lui iubit a fost un criminal. Şi fiecare naţiune, a spus Mihaiu, îşi apără bunicul criminal ascuns în dulap. În mare e adevărat, deşi comparaţia lui Antonescu cu Churchill nu se susţine deloc.
● Florin Iepan îi tot întreba pe cei care îl luau la întrebări „Dar dvs. ce faceţi pentru chestia asta?“. Lucru care a enervat pe mulţi, pe drept cuvînt. Înainte de eveniment, îmi spusese şi mie acelaşi lucru. I-am spus că îl susţin cum pot, deja l-am ajutat, dar trebuie să-şi asume leadership pe chestiunea asta, dacă tot a pornit-o. Nu ne putem ocupa toţi de un singur subiect. La un moment dat, am remarcat de la microfon că dezbaterea devenise un fel de şedinţă de terapie psihologică pentru Iepan, lumea îi zicea „fă, dom’le, filmul odată!“. De fapt, Iepan a vrut să ne provoace. A filmat totul şi vom apărea în film. Cred că sînt acolo nişte momente dramatice care vor face un documentar reuşit. Pînă la urmă, Iepan a reuşit: şi-a propus să ducă filmul spre lumea de azi, să nu fie doar un documentar istoric, ci un documentar despre noi şi istorie. Publicul a înţeles asta şi i-a făcut jocul.
● De altfel, de cum am ajuns la sală, Iepan m-a întîmpinat cu tot cu echipa de filmare după el. De unde am început o discuţie uşor suprarealistă, filmată în întregime de parcă eram în casa Big Brother, în care eu încercam să înţeleg cum se va desfăşura evenimentul şi el încerca să mă provoace să spun chestii la tema Odessa. Pînă la urmă, am ajuns să punem un pariu filmat. El zice că România va intra într-o nouă formă de recrudescenţă a extremei drepte şi democraţia se va prăbuşi. I-am spus că peste 50 de ani, nepoţii noştri vor trăi într-o Românie mai bună, cum şi noi trăim într-o Românie mai bună decît a părinţilor noştri. La care el a răspuns că se gîndea la termene chiar mai scurte, la cinci ani. Am pariat pe o ladă de şampanie că peste cinci ani România va fi tot democraţie. Sînteţi martori.

3 comentarii 409 vizualizări
Aparut in Dilema veche, nr. 372, 31 martie - 6 aprilie 2011


>El zice că România va intra într-o nouă formă de recrudescenţă a extremei drepte şi democraţia se va prăbuşi.{...} La care el a răspuns că se gîndea la termene chiar mai scurte, la cinci ani. Am pariat pe o ladă de şampanie că peste cinci ani România va fi tot democraţie.
Dl. Iepan e un aiurit ( ca să mă exprim eufemistic - lucru oricum detectabil şi din articolul său precedent ) - care nu prea realizează exact pe ce lume trăieşte de cred că România sau vreo instituție a ei, acuma, sau în 1938 sau în 1947, ajunge să implementeze astfel de măsuri strict ( sau măcar preponderent ) pe baza "a ce vrea oamenii ei".
Dacă în România va fi peste 5 ani altceva decât "democrația aproximativă" de acum va fi așa ... 90% datorită vreunui ucaz de la UE și doar ( maxim )10% din motive pur interne. ;)


Stau de partea dvoastra, dle Ghinea, la pariu.


„M-am trezit în dimineaţa lui 23 octombrie aflîndu-mă în faţa unei teribile scene, pe toate străzile principale şi la colţuri stăteau spînzuraţi cîte patru sau cinci oameni, iar populaţia alerga îngrozită dintr-o parte în alta. Revoltat, am întrebat cine a făcut o asemenea cruzime, această ruşine pentru care nu o să putem să ne spălăm pe mîini niciodată în faţa lumii civilizate“
Daca asa ceva e adevarat, atunci istoriografia romaneasca trebuie sa... uite ca nici nu stiu ce a-r trebui sa faca. Nu stiu, pentru ca nu am mai vazut/trait asa ceva. Cit despre reflexele istoriografiei romanesti, aferim!
Desigur, abia astept sa vad ce film va iesii de aici. dar - vai - nu astept sa iasa mari dezbateri dupa film. Avem (verificat dintotdeauna) un extraordinar talent de a ne eschiva din momentele de adevar, de a nu ne privi in oglinda rece, de a a ne strecura pe linga documente obiective. Cu lasitate.
M-as bucura ca Domnul Ghinea (sau macar revista dumneavoastra) sa faca cronica evenimentelor pe care filmul le va declansa. Sau sa comenteze absenta acestora

2 comentarii:

Mircea Ordean spunea...

Interesant. Util.

Unknown spunea...

Cautati pe youtube "Istoria Romaniei partea 15 - Holocaust" ca sa vedeti minciunile propagandei anti-romanesti demascate.