Restituiri legale sau manevre de măcinare a patrimoniului artistic național?

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Deci, se poate. Cu prietenie. , Dan Culcer

Consiliului Judeţean Dolj mizează pe documente solide – „Domnişoara Pogany” rămâne acasă

2 martie 2011

Autor Ana Maria Gebăilă

Revendicată de fiica fostului proprietar, una dintre copiile celebrei sculpturi „Domnişoara Pogany”, aparţinând marelui Constantin Brâncuşi, aflată în colecţia Muzeului de Artă din Craiova, are toate şansele să rămână „acasă”, în patrimoniul judeţului.

Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a declarat, ieri, că nu va permite ca din averea judeţului să fie scoase bunuri care au încântat Craiova şi nu numai, în condiţiile în care instituţia deţine documente incontestabile ce probează faptul că opera a fost achiziţionată de la fostul proprietar, Octavian Moşescu. De altfel, despre probele pe baza cărora fiica acestuia, Aurelia Balcica Măciucă, solicită restituirea obiectului de artă, reprezentanţii Consiliului Judeţean Dolj spun că sunt falsuri. «Cel care a deţinut această lucrare (n.r. – Domnişoara Pogany), domnul Octavian Moşescu, fost primar al oraşului Balcic, a adresat, la vremea respectivă, Muzeului de Artă din Craiova, o scrisoare, prin care spune: „Subsemnatul Octavian Moşescu, colecţionar de artă, cu prilejul sărbătoririi Centenarului Brâncuşi, ofer, pentru achiziţionare, replica Domnişoara Pogany, astăzi expusă în Muzeul Republican”. La vremea respectivă a intervenit Guvernul României şi, în special, Ministerul Culturii, şi a aprobat cumpărarea acestei lucrări, pentru Muzeul din Craiova. S-a făcut un proces-verbal şi un Contract de vânzare-cumpărare, prin care proprietarul a primit suma de 70.000 de lei”», a precizat preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa. „70.000 de lei, în 1976, însemnau, probabil, cam două maşini. Salariul era în jur de 800 – 1.000 de lei, la vremea respectivă. Aşadar, este vorba de o sumă substanţială. Există şi o chitanţă, prin care se atestă că s-au primit aceşti bani”, a adăugat acesta.

„Se încearcă scoaterea statuii din patrimoniul judeţului”

La 30 de ani de la achiziţionarea sculpturii, descendenta lui Octavian Moşescu, Aurelia Balcica Măciucă, a introdus în instanţă o acţiune – sub considerentul că respectivul contract a avut la bază o cauză ilicită, întrucât, pe parcursul celor trei decenii, familia sa a fost supusă unei violenţe psihice – prin care solicită obligarea Muzeului de Artă din Craiova la restituirea sculpturii „Domnişoara Pogany”. „Pentru asta, vine cu documente în sprijinul domniei sale: aduce contractul de vânzare-cumpărare, în care, surpriză – faţă de contractul anterior, cel original, în care semnează ambele părţi – nu mai apare semnătura vânzătorului. Adică lasă să se înţeleagă că a fost forţat să vândă acest obiect şi, că, de fapt, nici nu l-a semnat, când, în contractul original, avem semnătura tatălui său. De asemenea mai este o ştampilă mâzgălită – probabil a fost copiată – şi chiar acest paragraf care a fost scris aici şi transcris de domnia sa, care este clar că are alte caractere. Din acest motiv, avem de-a face cu un fals”, a explicat şeful administraţiei judeţene. „E evident că se încearcă scoaterea din patrimoniul judeţului Dolj a acestei statui. Însă, nu vom permite acest lucru. Ne vom apăra cu toate legile şi, în plus, vom face toate diligenţele, pentru a fi reprezentanţi – dacă este cazul şi de o casă de avocatură de la Bucureşti – în aşa fel încât această statuie să rămână în continuare în posesia Muzeului de Artă din Craiova”, a dat asigurări Ion Prioteasa. Acesta a afirmat că cel mai probabil va fi făcută o plângere penală, deoarece „imaginea Consiliului Judeţean şi chiar a Craiovei a fost prejudiciată”.

„Este dreptul oricărui cetăţean român de a revendica anumite bunuri, despre care consideră că i-au aparţinut lui sau familiei. Însă, aici există un document de necontestat în apărarea noastră. Spiritele s-au agitat în mod fals că ar face sau nu ar face ceva în acest sens Consiliul Judeţean. CJ Dolj a făcut tot timpul ceea ce trebuia să facă. Juristul Consiliului Judeţean Dolj s-a deplasat la toate termenele la Bucureşti, cu domnul director al Muzeului, când a fost cazul, şi a susţinut şi apărat drepturile noastre, în acest dosar”, a declarat şi secretarul CJ Dolj, Gheorghe Barbărasă.  „Şansele doamnei Măciucă, de a câştiga acest proces, sunt foarte mici”, a conchis acesta.

Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj: „Este un caz clasic, în care cineva a avut voinţa să vândă un bun, care i-a fost cumpărat la vremea respectivă cu o sumă foarte mare, aş spune chiar fabuloasă. Nu l-a obligat nimeni să vândă aceste obiecte, cum spune fiica sa acum. Toate documentele sunt în posesia noastră, iar ceea ce domnia s-a a prezentat în instanţă este fals”.

„Ne dorim să creăm, lângă Muzeul de Artă, un loc mai special, în care să fie adăpostite opere aparţinând lui Brâncuşi. În acest moment suntem în discuţii cu unul dintre cei mai renumiţi arhitecţii din lume şi aşteptăm să vedem care ar fi implicaţiile şi costurile pentru punerea acestui proiect în operă. Cu cât le avem mai repede, cu atât vom putea să le prezentăm opiniei publice”.

 O moştenire grea sau lupta pentru Vermeer

http://www.codart.nl/news/459/ 
Pe 18 martie, comisia austriacă pentru restituirea operelor de artă furate de nazişti a formulat un aviz negativ privind retrocedarea unuia dintre cele mai celebre tablouri ale lui Vermeer moştenitorilor fostului său proprietar, Jaromir Czernin (în date generale, desigur nuanţabile, situaţia pretenţiilor acestora e similară, după cum veţi vedea, celei a moştenitorilor fostului proprietar al bustului Domnişoarei Pogany, aflat actualmente în patrimoniul Muzeului de Artă din Craiova). Prin urmare, faimoasa pânză, intitulată "Arta picturii" (sau, după un mai vechi act de botez, "Atelierul pictorului", foto 4) nu va mai părăsi simezele de la Kunstistoriches Museum din Viena. În virtutea unei legi din 1998, Austria a restituit până acum 10.000 de opere furate de la proprietarii lor sub cel de-al Treilea Reich. În 2009, o altă lege amplificase câmpul restituirilor la nivelul operelor care făcuseră obiectul unei tranzacţii financiare. Este exact temeiul pe care s-au sprijinit moştenitorii pomeniţi.
Dar iată povestea: în 1940, tabloul a fost cumpărat de Hitler de la nobilul austriac Jaromir Czernin, contra sumei de 1,65 milioane de reichmarks, prin intermediul directorului Muzeului din Dresda, Hans Posse. Pânza urma să ajungă în muzeul pe care Hitler dorea să-l facă la Linz, în nordul Austriei, adică în provincia sa natală. La sfârşitul războiului, pânza a fost remisă autorităţilor austriece.
Moştenitorii au considerat că Czernin îşi vânduse ("cedase") Vermeer-ul ca să evite persecuţiile, cu atât mai mult cu cât era căsătorit cu o evreică. Spre a-şi argumenta decizia, comisia austriacă a amintit faptul că Jaromir Czernin a cerut, în 1940, să facă parte din partidul nazist. Pe de altă parte, dacă ar fi fost restituit, tabloul "Arta picturii" ar fi ajuns, după toate probabilităţile, să fie vândut la licitaţie şi ar fi devenit cel mai scump tablou din lume. Un tablou pe care Kunstistoriches nu ar fi avut proabil niciodată bani să-l recumpere, cu toate clauzele de preempţiune care i s-ar fi inventat.