Comentarii de Ioan Roșca la Poziția Consiliului Legislativ faţă de iniţiativa legislativă a cetăţenilor promovata de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC)

• Poziția Consiliului Legislativ faţă de iniţiativa legislativă a cetăţenilor promovata de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC), comentată

  0 Comentarii 

  Monitorul Oficial al României, PARTEA 3: AVIZ nr. 308 din 22 aprilie 2013 (aviz publicat în Monitorul Oficial, joi 23 mai 2013) referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României
  Constituţia Cetăţenilor :
  Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor - NOUA Constitutie a Romaniei 2013
  Forum CONSTITUŢIONAL: Revizuirea Constituţiei României - Noua Constituţie 2013 
  Ioan Roşca : opinii la Proiectul de LEGE privind Revizuirea Constituţiei României - promovat de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor 2013 
  ***

  ### Poziţia Consiliului Legislativ: Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. R475 din 25 martie 2013,
  
  CONSILIUL LEGISLATIV: În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată,avizează negativ iniţiativa legislativă, pentru următoarele considerente:###

  „ØØØ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Nu ştiu dacă versiunea depusă la CL este aceeaşi pe care am comentat-o şi eu (http://www.piatauniversitatii.com/ne...orial-1-2013-4; http://www.nouaconstitutie.info/dezbateri/legi.html ). Dacă da, e păcat că nu s-a ţinut cont de sugestii, grăbindu-se probabil depunerea propunerii, înainte de a o trece printr-un sever filtru critic, pentru a nu le da ocazia derobării de la problemele de fond, prin atacarea unor erori de detaliu. Cu toate acestea , recidivez, spunîndu-mi din nou punctul de vedere, pe marginea acestui document interesant, care relevă poziţia celor care ne plămădesc destinul, în numele "tehnicalităţilor" juridice.
  

  ### Poziţia Consiliului Legislativ:
  1.Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constituţiei României, republicată, fiind formulată în temeiul art. 150 din Legea fundamentală.
  Conform Expunerii de motive, intervenţiile legislative propuse vizează, în principal, următoarele aspecte:
  - instituirea unui Parlament unicameral compus din maximum 300 de parlamentari;
  - instituirea unui număr de maximum două mandate pentru toate funcţiile elective;
  - participarea la vot obligatorie;
  - stabilirea zilei naţionale pe data de 9 Mai, precum şi stabilirea ca imn naţional al României a melodiei "Trăiască România, Trăiască Tricolorul";
  - afirmarea faptului că România este continuatoarea de drept a Daciei şi a statului naţional şi unitar constituit în anul 1918;
  - o reală şi completă separaţie şi independenţă a puterilor în stat, prin alegerea de către popor a conducătorilor autorităţilor fundamentale şi a tuturor magistraţilor.
  Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală. ###

  „ØØØ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Revizuirea vechii Constituţii se face în baza ei, doar dacă te plasezi în paradigma continuităţii legislative. Aşa nu spargi cercul vicios de a nu putea impune revizuirea popular - prin referendum, pentru că… vechea Constituţie nu o prevede. Dacă adopţi însă viziunea revoluţiei juridice, impuse de gravitatea degradării socio-politice, la care s-a ajuns şi prin volant juridic nociv, nu ai de ce respecta vechiul cadru, pe care , în interesul naţiunii - vrei să îl schimbi din temelii - cu unul care să corespundă democraţiei reale.Principala slăbiciune a propunerii MCC este că nu merge pînă la capăt, reclamînd dreptul societăţii de a se debarasa de un cadru juridic dovedit toxic. Mercenarii Consiliului Legislativ (Consiliului Legislativ) profită de timiditatea demersului, judecînd prisma nouă propusă dreptului… prin pisma veche. E logic şi era de aşteptat ca mercenarii sistemului să-şi apere astfel plasa de păianjen pe care au ţesut-o, la comanda profitorilor. Iritant e tonul documentului, aparenţele nereuşind să acopere reaua credinţă şi lipsa de reală civilitate. De exemplu, aşa-zisul rezumat al propunerii MCC este o selecţie vădit tendenţioasă, a unor aspecte secundare sau mai puţin reuşite, pentru a ascunde miezul supărător al unei propuneri pe care CL(Consiliului Legislativ) încearcă să o compromită juridicos.
  

  ### Poziţia Consiliului Legislativ: 2.Constituţia reprezintă baza întregului sistem juridic al unui stat şi trebuie să aibă un caracter vizionar pentru a răspunde cerinţelor şi necesităţilor actuale şi viitoare care apar în evoluţia unui stat, ea reflectând stadiul dezvoltării şi modernizării societăţii. Prin Constituţie sunt reflectate interesele tuturor cetăţenilor unui stat, imprimându-i, astfel, o valoare supremă ce determină respectul de care trebuie să se bucure Legea fundamentală. În Constituţia unui stat democratic sunt consacrate principiile vieţii economice, sociale, politice şi juridice care îşi au corespondent în valorile fundamentale pe care statul le promovează şi le apără.
  
  Ca atare, Constituţia unei ţări reglementează aspectele cele mai importante şi generale ale ordinii juridice ale societăţii, principiile şi liniile directoare, formulate într-un limbaj concis, sobru, accesibil şi previzibil, fără detalierea unor aspecte care să încarce inutil normele constituţionale, aspecte ce vor fi reglementate în detaliu în legislaţia subsecventă. Constituţia reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor, precum şi autorităţile publice fundamentale. Forţa juridică a Constituţiei este supremă, fapt ce o situează în vârful ierarhiei izvoarelor dreptului şi impune regula conformităţii întregului sistem legislativ cu dispoziţiile ei.
  
  În acest context, semnalăm că prezenta iniţiativă cetăţenească conţine ipoteze juridice care nu se corelează cu reglementările Uniunii Europene şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, cuprinde norme contradictorii cu reglementările constituţionale rămase nemodificate şi excede cadrului reglementării fundamentale, învestite cu forţă juridică superioară, printr-o serie de norme care nu au caracter de principiu sau de generalitate şi care nu trebuie să se regăsească la nivelul Legii fundamentale, astfel cum se va reliefa în cele ce urmează.###

  „ØØØ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Trucurile eficace sînt simple şi operează la rădăcină, la premisele de pornire.Dacă te laşi păcălit de ipoteze, vei fi apoi victima unor raţionamente valabile. Aici, ni se turuie obişnuita liturghie despre ce ar trebui să fie Constituţia (şi legalitatea, în general) - o garanţie a faptului că societatea e guvernată de/spre dreptate. Totul e să nu pui întrebarea: şi dacă - în realitate - ea nu este ce ar trebui, dacă nu funcţionează ca anticorp împotriva tendinţelor unora de a profita de alţii? Să nu observi că atîtea regimuri odioase (cum ar fi cel comunist) au folosit Constituţii, pretinzînd că fac ce scrie mai sus… Şi mai ales să nu pui problema cheie: care sînt instrumentele de a verifica operaţionalitatea Constituţiei, ca garant al valorilor şi misiunilor superioare, afirmate teoretic? Eludînd chestiunea operaţionalităţii, trecînd uşor peste prăpastia dintre vorba (goală) şi norma activă (în sensul înarmării cu un aparat legislativ adecvat a celor juşti, care vor o societate dreaptă)- s-a putut scăpa şi de propunerea MCC. De unde lecţia: nu lăsaţi juriştii puterii să vă vorbească, pe limba lor de lemn. Siliţi-i să vă refuze, pe limba adevărului. Nu vedeţi că, protejaţi de ambiguitatea limbajului (care stă la baza dreptului) se poate susţine şi teza aberantă că românii pot trăi democratic, normaţi prin reguli stabilite mai sus de ei, în altă parte? 
  

  ### Poziţia Consiliului Legislativ: 3.Referitor la textul propus la pct. 2 pentru art. 2 alin. (1)[N: Constituţia României - ARTICOLUL 2: Suveranitatea], precizăm că excluderea posibilităţii exercitării suveranităţii naţionale de către popor prin organele sale reprezentative, prevăzută în prezent de textul Legii fundamentale, are ca efect instituirea unui regim de suveranitate populară. Aşa cum se subliniază în doctrină[1], una dintre principalele consecinţe ale acestei concepţii asupra suveranităţii este aceea că, "întrucât poporul este titularul suveranităţii, iar suveranitatea nu poate fi alienată, democraţia trebuie să se realizeze direct (iniţiativa legislativă populară, veto legislativ popular, referendum etc.)".Fundamentarea exercitării suveranităţii de stat în aceşti termeni face însă imposibilă calificarea Parlamentului drept "organ reprezentativ suprem al poporului român", aşa cum se prevede în art. 61 alin. (1) din Constituţie, rămas nemodificat. În plus, principiul suveranităţii populare nu este dus la ultimele lui consecinţe prin proiect, întrucât, cu excepţia unei legi organice care ar urma să fie adoptată prin referendum [art. 3.2 alin. (3), astfel cum este propus la pct. 5], adoptarea legilor rămâne o atribuţie a Parlamentului.###

  „ØØØ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Observaţii corecte, care arată că ei ştiu să gestioneze un păienjeniş normativ, deci probabil cunosc bine şi viciile sistemului actual. Este speculat faptul că propunerea MCC se opreşte la jumătate de drum, nefăcînd pasul fundamental de a cere o democraţie directă - fără farsa reprezentării. Dacă se făcea acest pas, ar fi venit alte obiecţii, legate de dificultăţi de punere în aplicare, dar măcar nu se puteau lega de o inconsistenţă de fond. Contestarea actualului sistem ar trebui făcută radical, nu prin compromis şi continuitate. Ca măcar să interesezi populaţia, chemată la o adevărată schimbare, după răsturnarea eventuală a celor de la putere - premisă crucială a schimbării cadrului legislativ. Încercînd calea mediană, cuminte,invitînd căpuşa să-şi slăbească poziţiile, nu mai interesezi nici revoltaţii şi permiţi puterii să te refuze în termeni convenabili ei, amendîndu-ţi dezinvolt inconsecvenţele. Ştiu că nu prea există jurişti de partea asta a baricadei. E un motiv suplimentar să vorbim altă limbă, pe care un popor revoltat să o poată impune. ***
  

  ### Poziţia Consiliului Legislativ: 4.Norma propusă la pct. 3 pentru art. 3 alin. (1.1)[N: Constituţia României - ARTICOLUL 3: Teritoriul ] nu poate fi acceptată, întrucât acordarea posibilităţii cetăţenilor străini şi apatrizilor ca, în anumite condiţii, să poată dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor este necesară ca urmare a faptului că România este stat membru al Uniunii Europene cu drepturi şi obligaţii depline, motiv pentru care ţara noastră trebuie să respecte reglementările tratatelor Uniunii Europene, inclusiv pe aceea referitoare la asigurarea liberei circulaţii a persoanelor (art. 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene). Această posibilitate a fost acordată prin Legea de revizuire a Constituţiei din anul 2003. 
  
  Precizăm că, analizând respectiva normă, Curtea Constituţională, în Decizia nr. 148/2003, a subliniat următoarele: "Integrarea României în Uniunea Europeană presupune respectarea dispoziţiilor acquis-ului comunitar privitoare la libera circulaţie a capitalurilor, la drepturile cetăţenilor europeni de a investi şi de a dobândi bunuri în condiţii de egalitate cu cetăţenii români. Curtea Constituţională observă că posibilitatea realizării acestor obiective este îngrădită de dispoziţiile art. 41 alin. (2) teza finală din Constituţia României, prin care se interzice cetăţenilor străini şi apatrizilor să dobândească dreptul de proprietate asupra terenurilor. Pentru înlăturarea acestei interdicţii şi pentru instituirea unor garanţii ale dreptului de proprietate privată se propune modificarea art. 41. Prima modificare vizează denumirea articolului, în sensul că, în locul denumirii "Protecţia proprietăţii private", se propune sintagma "Dreptul de proprietate privată" Cea de-a doua modificare vizează chiar alin. (2) al art. 41. În noua redactare proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, iar cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin legea organică, precum şi prin moştenire legală. Curtea Constituţională constată că sunt înscrise în această nouă redactare suficiente garanţii constituţionale pentru exercitarea acestui drept în conformitate cu interesul general şi cu respectarea prevederilor acquis-ului comunitar."Pe cale de consecinţă, este evident că nu poate fi acceptată modificarea art. 3 alin. (1.1), întrucât se exclude posibilitatea cetăţenilor străini şi a apatrizilor ca, în anumite condiţii, să poată dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor. În plus, în textul propus pentru art. 3 alin. (1.1), precizăm că persoanele juridice sunt entităţi cu personalitate juridică proprie, ale căror drepturi şi obligaţii sunt distincte de cele ale persoanelor fizice, astfel încât nu se poate afirma că un drept ar putea aparţine cetăţenilor români "constituiţi în persoane juridice române". ###

  „ØØØ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Şi cum rămîne cu democraţia şi independenţa ţării ? Dacă majoritatea românilor nu vrea să fie vîndute terenurile (distructiv de ieftin) la străini şi dacă li se poate impune asta, din exterior - despre ce "democraţie" mai vorbim? Prin ce truc se ajunge ca voinţa majorităţii pe un anumit subiect, exprimată explicit şi evident legitimă, să nu prevaleze faţă de orice alte aranjamente? Dacă membrii CL consideră că aici se produce o contradicţie fatală, şi nu găsesc altă soluţie decît jertfirea democraţiei şi a autonomiei naţionale - sau renunţarea la integrarea păguboasă în Europa, de ce nu recunosc ei, ca apărători ai democraţiei locale, că poporul trebuie să aleagă, referendar, de care din rele scapă?
  
  Nu ştiu tovarăşii jurişti, care au creat cadrul legislativ propice jafului funciar, la cine a ajuns pămîntul, acaparat de la adevăraţii proprietari - şi că respectivii răufăcători sînt presaţi să vîndă sub preţul corect, pentru ca prada să "intre în circuitul civil european"- deci să fie greu de recuperat? Aici e vorba de a acorda hoţilor dreptul să-şi valorifice crimele prin implicarea străinilor, care se vor grăbi se profite de subevaluarea terenului românesc.
  
  Fiind vorba de complicitate la înaltă trădare, la nivel legislativ, cei care se cred voci ale poporului nu trebuie să se angreneze în polemici de salon cu duşmanii, ci să le întoarcă replici de genul : "Dacă banda voastră cade de la putere, vă vom pedepsi pentru ce aţi făcut, elaborînd şi cadrul legislativ adecvat pentru asta, întru reabilitarea dreptăţii şi binelui social". Atît. Jucînd tenis argumentativ cu distrugătorii ţării ne compromitem faţă de victimele revoltate şi ne arătăm slăbiciunea.***
  

  ### Poziţia Consiliului Legislativ: 5.Cu privire la pct. 4, precizăm că norma din cuprinsul art. 3.1 alin. (2)[„Reîntregirea Patriei”][N: Constituţia României - ARTICOLUL 3: Teritoriul] ridică problema succesiunii statelor din punctul de vedere al dreptului internaţional, problemă care apare atunci când au loc modificări teritoriale care conduc la apariţia unor noi state. "Mutaţiile pe care un teritoriu este susceptibil să le sufere şi care dau naştere unor situaţii calificate în dreptul internaţional drept «succesiune»"[2] sunt: reunirea mai multor state într-un singur stat; dezmembrarea unui stat; separarea sau secesiunea şi transferul de teritorii. Statul succesor nu este un simplu moştenitor al drepturilor şi obligaţiilor statului predecesor. În prezent, în dreptul internaţional contemporan, succesiunea statelor este reglementată prin Convenţia referitoare la succesiunea statelor la tratate, adoptată la Viena în anul 1978, şi prin Convenţia referitoare la succesiunea statelor în ceea ce priveşte bunurile, arhivele şi datoriile, adoptată la Viena în anul 1983. Mai mult, Guvernul României a încheiat înţelegeri internaţionale referitoare la acest aspect, cum ar fi Protocolul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind succesiunea la acordurile încheiate între România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, semnat la Bucureşti la 5 martie 2004, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 951/2004. Prin urmare, statul român nu poate fi "moştenitorul de drept" al statului naţional şi unitar, aşa cum se propune prin proiect.
  
  Având în vedere că alin. (3) prevede că "statul român este obligat să militeze, necontenit, şi să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei (...) cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional", precizăm că modalităţile de modificare a teritoriului admise de dreptul internaţional contemporan sunt următoarele[3]: modificările intervenite ca urmare a procesului de decolonizare; desprinderea unor teritorii de la un stat şi formarea unui[4] sau unor state independente[5]; alăturarea la teritoriul unui alt stat ori alăturarea unor state, în întregul lor, la alte state[6]. Indiferent însă de modalitatea de dobândire sau de modificare a teritoriului, admisă de dreptul internaţional, aceasta trebuie să aibă ca fundament consimţământul liber exprimat al populaţiei care locuieşte pe teritoriul în cauză[7]. În caz contrar, s-ar încălca cel puţin două dintre principiile fundamentale ale dreptului internaţional, şi anume: neamestecul în treburile interne ale altor state şi dreptul popoarelor la autodeterminare. Prin urmare, referirea, în cuprinsul normei, la obligaţia statului român de a face toate demersurile pentru "Reîntregirea Patriei" vine în contradicţie cu principiile dreptului internaţional.###

  „ØØØ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Şi aici transpare caracterul antinaţional, trădător şi anti-democratic al celor care ocupă CL. Ce e aia "doctrină"? Dar "drept internaţional"? Le-a votat cineva? De ce ar respecta cetăţenii liberi ai statului NOSTRU convenţiile banditeşti, parafate de uzurpatori ai unor poziţii "reprezentative" din statul comunist ? (dacă tot se admite că nu moştenim un stat-lagăr). Cine conducea România cînd s-au semnat înţelegerile invocate mai sus? Nu avem de ce legitima cocoţarea unor uzurpatori deasupra popoarelor, pretinzînd a impune norme pe care acestea nu le-au votat, stabilite la masa verde de nişte pseudoreprezentanţi ai naţiunilor, sub ameninţarea rechinilor imperiali sau sub incitativul mituirilor grase.
  
  Democraţie reală înseamnă că decizia o iau cetăţenii, conform intereselor lor. Orice impunere exterioară este macro-tiranie, fie şi "geostrategică". De aceea dreptul intern trebuie să prevaleze convenţiilor oculte de cancelarie, într-o lume cu adevărat democratică. Dacă românii de pe cele două părţi ale Prutului se hotărăsc să revină la normal, deblocînd Reunificarea, nu pot scăpa şi ei de zidul Berlinului, decît dacă ne permit imperiile să ne refacem ţara sfîrtecată? Trebuie să admitem că sîntem oameni de categorie inferioară, pentru că avem o ţară cu putere mai mică? Constituţia nu poate întoarce spatele de la faptul că avem o bucată din teritoriu răpită. Fie şi numai pentru faptul că acolo sînt români, la fel de legitimi ca noi, care nu au nici o vină că au fost capturaţi şi că nu sînt lăsaţi să participe la viaţa colectivităţii noastre. Dacă asta înseamnă aplicarea "dreptului internaţional", atunci să prevedem în Constituţie că poporul român trebuie să valideze, prin referendumuri separate, toate convenţiile făcute pînă acum în numele său. Asta ca să devină mai clar că în România, poporul foloseşte statul, nu invers. ***
  

  ### Poziţia Consiliului Legislativ:6. Norma propusă la pct. 7 pentru art. 6 alin. (3) [N: Constituţia României - ARTICOLUL 6: Dreptul la identitate]este identică cu norma propusă într-un alt proiect de revizuire a Legii fundamentale, proiect care a făcut obiectul analizei Curţii Constituţionale în cuprinsul Deciziei nr. 799/2011. în respectiva decizie, instanţa de contencios constituţional a reţinut că "Textul introdus, care prevede obligaţia autorităţilor publice de a consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale şi religioase, dă expresie obligaţiei statului de recunoaştere şi garantare pentru această categorie de persoane a dreptului la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor, prevăzută de alin. (1) al aceluiaşi articol, constituind una dintre modalităţile de garantare a dreptului la care textul constituţional face referire.
  
  Această modificare nu pune în discuţie niciuna dintre limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Curtea reţine. însă, că reglementarea modalităţilor în care statul garantează dreptul la identitate al minorităţilor naţionale nu este de domeniul Constituţiei, ci al legii, ridicarea la rang de principiu constituţional a uneia dintre aceste garanţii negăsindu-şi justificarea. În situaţia în care se va menţine această reglementare, pentru ca deciziile organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale privitoare la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale şi religioase să nu contravină principiilor de egalitate şi nediscriminare faţă de ceilalţi cetăţeni români, ar trebui să se prevadă şi obligaţia acestor organizaţii de a consulta în scris autorităţile publice în legătură cu deciziile pe care urmează să le adopte".###

  „ØØØ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Tehnica dirijării discuţiei spre aspecte minore, pentru ca marile probleme să fie mai greu de urmărit. Observaţi ce propuneri (articole) au fost sărite şi la ce se răspunde. Pe viitor, MCC ar trebui să prevină aceste potenţiale diversiuni. Nu vedeţi cum se poate interpreta o expresie ca "autorităţile publice vor consulta"? Iar ajungem la limbaj…. Pentru mine - "consultarea" nu obligă la nimic. De altfel, tot acest articol nu spune mare lucru. ***

  ### Poziţia Consiliului Legislativ:7. Precizăm că norma preconizată la pct. 10 pentru art. 13 alin. (1) [N: Constituţia României - ARTICOLUL 13: Limba oficială] este identică cu cea aflată în vigoare, motiv pentru care propunerea de modificare a acestui text nu se justifică. Totodată, semnalăm că dispoziţia propusă pentru alin. (2) referitoare la dezbaterile publice în limba română la toate nivelurile administraţiei publice nu poate fi acceptată, întrucât contravine obligaţiilor asumate de România prin ratificarea, prin Legea nr. 33/1995, a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, precum şi prin ratificarea, prin Legea nr. 282/2007, a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. În conformitate cu prevederile Cartei, la nivel constituţional se regăsesc norme care asigură posibilitatea folosirii limbii minorităţilor naţionale în învăţământ, justiţie, autorităţile administraţiei publice locale. Amintim, în acest sens, dispoziţiile art. 32 alin. (3) din Legea fundamentală, rămase nemodificate, potrivit cărora dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. De asemenea, dispoziţiile art. 120 alin. (2), rămase nemodificate, prevăd asigurarea folosirii, în scris şi oral, a respectivei limbi a minorităţii naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă (20% conform prevederilor din Legea administraţiei publice locale). În acest context, amintim şi dreptul cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale de a se exprima în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice, care este consacrat de art. 128 alin. (2) din Legea fundamentală, normă rămasă, de asemenea, nemodificată. ###

  „ØØØ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]:Să începem prin a revela chiţibuşăria de rea credinţă. Propunerea MCC înlocuieşte un articol unic, cu două aliniate. Era deci legitim să se reia şi prevederea veche, care acum constituie primul aliniat. Este doar o introducere răutăcioasă către problema de fond: trădarea intereselor majorităţii româneşti (şi deci, din nou, încălcarea spiritului democratic). Ce legătură are dreptul unui minoritar de a-şi folosi limba în raporturile cu altul, cu impunerea altor limbi (cîte? care?) decît cea oficială (română), unui cetaţean român care are ghinionul să intre intr-o regiune de-românizată… oficial? Găsesc propagandiştii internaţionalismului din Consiliului Legislativ multe ţări civilizate, în care cunoaşterea limbii naţionale să nu fie obligatorie şi cetăţenilor să nu li se garanteze că pot folosi limba oficială, în orice împrejurare?***
  ***