Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer


Candidații „mei” pentru alegerile prezidențiale din octombrie 2012


Constat că mulți români se gândesc cu teamă că dacă Băsescu cade duminică, la alegerile prezidențiale din toamnă nu vor avea posibilitatea de a-l înlocui pe președintele laș și nevrednic cu unul mult mai bun! Cu cine să-l înlocuiești pe Băsescu? Cu Sorin Oprescu? Cu Crin Antonescu sau cu Mircea Geoană?! Cu Vadim sau cu Becali?... Să fim serioși!
Am afirmat și o fac din nou: la toamnă, românii vor avea candidații pe care îi merită, alții decât cei ce deja s-au mai vânturat aiurea-n tramvai pe buletinele de vot, fără să-i poftească nimeni, veritabili tovarăși de gașcă și de partidă anti-românească ai Băsescului, ai PDL-ului și ai USL-ului, ai celorlalte partide parlamentare. Nu mai avem de așteptat nimic bun pentru Țară din partea acestor partide, din partea candidaților emanați de aceste structuri politice mafiote!... Sunt convins că vor apărea însă candidaturi valabile, ale unor persoane despre care să putem spune că sunt îndreptățite să aspire la funcția supremă.
...Nu mai lungesc vorba și trec la fapte, adică la propuneri. Fac un calcul simplu: tot românul mai poartă un respect firesc și, în fapt, bine meritat, numai pentru două instituții fundamentale: Armata și Biserica. Nu vi se pare normal să avem niște candidați (și) din partea acestor două instituții? Exact asta vă asigur că se va și întâmpla la toamnă: împreună cu alte persoane voitoare de bine pentru Țară și Neam, studiem candidaturile posibile din partea Bisericii și a Armatei. Sunt deja mai multe, rămâne ca în cel mai scurt timp să ne oprim la o singură candidatură. Imediat după 29 iulie vom declanșa un proces public de „audit politic”, mai ales pe Internet, examinare la care vom supune candidaturile propuse de partide, dar în același timp vom desemna și un candidat din partea Armatei și unul din partea Bisericii. Nu excludem ca, după desemnarea acestor candidați, cei doi să cadă la înțelegere, în anumite condiții, și să se prezinte în fața alegătorilor numai unul intre ei, susținut puternic de celălalt candidat, precum și de acea parte a societății civile care a generat propunerile respective.
Se înțelege că deocamdată nu pot dezvălui numele persoanelor pe care le avem în vedere. Numele tuturor persoanelor care alcătuiesc „baza de selecție”! Lista e incompletă în momentul de față, „se lucrează” la listă. Dar îmi îngădui să dau exemplul a două candidaturi teoretic posibile, numele a două persoane pe care eu, Ion Coja, le-aș propune, să fie luate în calcul, să intre în baza de selecție. Făcând public numele acestor persoane, comit acest gest oareșicum deplasat pentru a demonstra scepticilor că există un potențial, o ofertă politică extrem de generoasă, de consistentă, care poate veni din afara clasei și a partidelor politice. Această ofertă este speranța noastră, pe ea se întemeiază convingerea noastră că prin demiterea lui Băsescu se creează premisele alegerii la toamnă a unui candidat valabil, care să atragă voturile pozitive ale electoratului, acele mult râvnite voturi date din inimă, din toată inima!
Bunăoară, din partea BISERICII poate veni numele unui mirean, membru al Sfîntului Sinod. Să faci parte din Sfîntul Sinod al BOR ca mirean, ca laic, este deja o garanție de seriozitate, de moralitate, de prestigiu public etc. Nu ajunge oricine în Sfîntul Sinod! Biserica dispune de „un serviciu de cadre” care filtrează cu mare exigență! Sunt mai multe nume, dintre membrii actuali și foști ai Sfîntului Sinod, pe care le putem pronunța fără nicio problemă ca posibili candidați. Nu mă voi referi la dînșii, ci iau în calcul oferta chiar cea mai bună care poate veni din partea Bisericii: IOAN SELEJAN, Înalt Prea Sfinția Sa Arhiepiscopul de Covasna și Harghita! „Cunoscătorii știu de ce!”... Nu insist, o voi face după 29 iulie, chiar dacă, pentru cei mai mulți dintre românii care știu pe ce lume trăiesc, numele părintelui ierarh IOAN nu mai are nevoie de nicio prezentare.

Nota bene: desigur, există mari impedimente pentru candidatura unui ierarh bisericesc. Cunoaștem aceste piedici, aceste incompatibilități. Dar credem că în situații excepționale, de cumpănă grea pentru Neam, aceste piedici pot fi depășite. Firește, numai cu binecuvîntarea Prea Fericitului nostru Patriarh Daniel și a altor instanțe bisericești, cu acceptul ÎPS Ioan Selejan. Doamne, ajută!

Din partea ARMATEI s-au făcut mai multe propuneri, majoritatea privind ofițeri de mare prestigiu printre militari, trecuți în rezervă pentru că deveniseră incomozi pentru unii lideri politici din motive pe care acum le vom face publice... Una dintre propuneri îmi aparține și a bucurat multă lume: DUMITRU PRUNARIU. Direct îl cunosc numai din câteva emisiuni la care a fost prezent și m-a impresionat prin echilibru, competență profesională și disponibilitate de a se dărui binelui public. N-am stat niciodată de vorbă cu domnul general Dumitru Prunariu. Dar știu bine că atunci când a fost selectat pentru istorica sa misiune, selecția a fost extrem de riguroasă din toate punctele de vedere! A contat inclusiv sănătatea mentală, atât de îndoielnică la majoritatea candidaților și președinților de după 1990...
S-a dovedit în acești 22 de ani că președinții care provin dintr-un partid politic nu reușesc să se transforme peste noapte în „președinte al tuturor românilor”! Este o iluzie că aceștia se rup de partidul care i-a adus la Cotroceni! Avem nevoie în acest moment de un președinte neutru, care să nu fie legat de niciun partid politic!... Un președinte aflat deasupra luptei „pentru ciolan”! Un președinte care să asiste procesul de asanare a clasei politice, să-l controleze, să-l gireze prin personalitatea sa.
Alte propuneri vor fi solicitate să vină din partea mediului academic, a înseși Academiei României. Vom cere propuneri din partea patronatului, a sindicatelor etc. Vom trăi și vom vedea că societatea românească are un potențial mult mai mare de a fi corect reprezentată, de a contracara oferta iresponsabilă și, în sine, inacceptabilă a clasei politice.
Sunt conștient că nu este un gest prea inspirat cel pe care-l fac prin acest text. Intenția mea era ca despre aceste lucruri, despre posibilii candidați independenți pe care să-i susțină societatea civilă, să vorbim după 29 iulie! Speram ca referendumul să se țină în condiții normale, în aceleași condiții ca în 2007 sau la celelalte consultări electorale: fără un prag electoral, al cvorumului de 50% plus 1, cu totul neașteptat și incorect. Era evident că în condiții normale, într-un referendum desfășurat conform precedentelor consultări electorale, Băsescu ar fi picat fără doar și poate!
Lucrurile se schimbă acum, când referendumul va fi validat numai prin prezența la vot a jumătate plus unu dintre alegători. Constat că unii români, în mod cu totul greșit, dar nu și inexplicabil, se gândesc să nu se prezinte la vot, la referendum, de teamă că la toamnă se vor trezi în situația de a alege între un Crin Antonescu sau un Oprescu ori un Geoană, cu nimic mai buni decât Băsescu! Ba chiar dimpotrivă, zic unii!... Acestor români vreau să le dau curaj: depinde de noi și nu avem de făcut lucruri imposibile pentru ca la toamnă să avem pe lista de candidați la preșidenția României numele unor români performanți, cu adevărat reprezentativi pentru potențialul civic românesc, pentru capacitatea noastră de a dovedi că „nasc și-n Moldova oameni”!
Am dat mai sus două nume! Absolut onorabile. Sunt deplin conștient că, din păcate, pe cei doi în cauză îi pun într-o situație delicată, penibilă chiar, fără a le fi cerut voie, fără măcar să-i avertizez în vreun fel. Îmi asum această greșeală, acest păcat. Și, mai înainte de orice, vreau să-mi cer iertare de la cei doi onorabili și distinși români, pentru situația nedorită în care îi pun. În mod normal, după 29 iulie, aș fi procedat altfel, aș fi luat mai întâi legătura cu domniile lor și le-aș fi prezentat într-un mod mai potrivit invitația de a candida. Și n-aș fi făcut nimic public fără acordul persoanei în cauză. Mă împinge de la spate însă nevoia, conștiința că confuzia în care trăiesc mulți români îi va face să nu se prezinte la referendum, ceea ce ar avea numai consecințe nefericite! Catastrofale!


Repet: vreau prin cele de mai sus, prin exemplele propuse, să le dau curaj oamenilor! Demiterea lui Traian Băsescu nu înseamnă, în mod automat, că va deveni președinte în locul său unul cu nimic mai breaz! Pot să apară și vă asigur că vor apărea candidaturi noi, neașteptate, dar care vor fi primite cu mare bucurie de societatea românească, de românii voitori de bine pentru Țară și pentru propria familie, pentru viitorul nostru românesc.
Ceea ce mă interesează este ca oamenii, sensibili la această perspectivă, să fie convinși că mergând la referendum nu votează nici în favoarea lui Ponta, nici în favoarea lui Crin Antonescu ori a USL! Ci votează numai și numai împotriva unui individ care (1) nu merita să ajungă vreodată președinte și care nu numai că (2) a dezonorat această funcție, dar (3) a făcut și mult rău în jurul său! Trebuie oprit! Trebuie demis!
Altă semnificație nu are ziua de 29 iulie! Dacă vom înțelege corect lucrurile, această zi poate deveni o zi istorică, de care să ne aducem aminte cu satisfacție și cu mândrie! De nu...
București, 24 iulie 2012

Ion Coja