Padurile si pasunile composesorale, in lumina prevederilor Noului Cod Civil

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Prin procesele organizate de avocatul Gyorgy Frunda &comp, pornind de la statutele composesoratelor de dinainte de 1919, se pierd mii de ha din pământul Ardealului în favoarea unor foști latifundiari, descendenți ai unor familii feudale maghiare, ale căror proprietăți s-au format cândva prin abuz și rapt, în dauna românilor. Guvernele românești actuale nu au memorie și ignoră interesele colective.
Cu prietenie, Dan Culcer

Agraria

Padurile si pasunile composesorale, in lumina prevederilor Noului Cod Civil
Lun, 11/16/2009 - 14:11

Reiau si continui prin prezentul articol mai vechiul si bunul obicei al redactiei ziarului “Rasunetul”,de-asi incunostiinta cititorii despre prevederi din noile Legi aparute care vor urma sa intre-n vigoare intr-un viitor cert si nu prea indepartat , Legi care prin spectrul larg al categoriilor de cetateni carora li se adreseaza vor avea un impact major asupra economiei romanesti.

Astfel, Noul Cod Civil ,adoptat prin Legea nr. 247 din 17.07.2009,Cod ce va deveni aplicabil de la 24 iulie 2010, cuprinde in Capitolul IV , prevederi interesante,care vor aduce multe aspecte oarecum noi inceea ce priveste conceptul de Proprietate Comuna,aspecte care vor contribui—(intre altele)-- si la lamurirea regimului juridic si de exploatare al pasunilor si padurilor composesorale.

Pentru ca insasi notiunea de ‘ COMPOSESORAT” sa fie cat mai corect si mai deplin inteleasa de un numar cat mai mare de cititori,in acest articol ma voi opri cu predilectie la scurte notiuni definitorii si de istorie ale acestor categorii de terenuri , urmand ca in numerele urmatoare sa continui cu popularizarea propriu-zisa a prevederilor din Noul Cod Civil.

Astfel, padurile si pasunile urbariale si mai apoi composesoratele au fost legiferate imediat dupa desfasurarea in Transilvania a revolutiei de la 1848, cand puterea politica a epocii i - a obligat prin Lege pe grofii si baronii de atunci,sa “desfaca”o portiune din pasunile si padurile pe care le aveau,spre a le ceda fostilor iobagi, care erau siliti prin Legea vremii sa le foloseasca in comun. Pentru ca fostii iobagi sa nu uite peste generatii ca acele terenuri provenisera candva dintr-ale grofilor,li s-a dat denumirea de urbariale, nume derivat din cuvantul latin urbarium, care denumea documentul prin care se “stabileau raporturile dintre grof si taranul iobag”.Inca de pe la anul 1500, listele cu identificarea si descrierea averilor imobiliare ale nobililor erau denumite “urbare”

Drepturile iobagilor au fost legiferate detul de tarziu ,printr-o lege silvo-pastorala adoptata in 1871,care stipula dreptul de proprietate asupra terenurilor dobandite pe cale de “segregare urbariala”,precum si faptul ca acestea urmeaza a fi inscrise in cartile funciare drept “comunitate de proprietate”.In temeiul acelei Legi,fiecare fost iobag detinea o portiune strict delimitata , mai mare sau mai mica ca suprafata functie de cati bani putuse plati grofului in momentul cumpararii, portiune pe care o putea ingriji prin lucrarile silvo-culturale specifice,dar pe care n-o putea exploata decat cu aprobarea comitetelor de conducere a asociatiilor sau composesoratelor urbariale.

Ulterior prin “ Regulamentul de aplicare al Legii pentru Reforma Agrara din Transilvania,Banat,Crisana si Maramures din 12 iulie 1923,se dau urmatoare le definitii:

“Urbariale sunt: pasunile,fanetele si padurile fostilor iobagi,ori ale succesorilor lor de drept recunoscute ca atare” In ceea ce priveste composesoratele in textul aceluiasi regulament scria :Legea intelege sub denumirea de composesorate ,pasunile,fanetele si padurile,cari apartin mai multror proprietari si sunt folosite in comun,oricare ar fi provenienta lor—( primite gratuit ori prin rascumparare)—oricum ar fi azi- (in 1923)-administrate si pe orice nume ar fi trecute in cartile funciare.

Dupa acest telegrafic periplu istoric sa revenim la Legea actuala.Astfel Art. 632-(1) din Noul Cod Civil prevede ca: “Formele proprietatii comune sunt urmatoarele: a) proprietatea pe cote –parti (coproprietatea)-si b)proprietatea in devalmasie (devalmasia). ( 2 ) Coproprietatea poate fi obisnuita sau fortata (3 ) Coproprietatea fortata nu poate inceta prin partaj judiciar.

Aici se impune sa facem trimitere la prevederile Art . nr. 28 alineatele (6), (7), si (8) din Legea nr 1 din 11 ianuarie 2000—Legea Fondului Funciar--,care prevad ca: “Membrii formelor asociative aflati in devalmasie sau indiviziune nu pot instraina propriile cote-parti unor persoane din afara acestora,” Deci un membru intr-un composesorat nu-si poate vinde partea decat unui alt membru din acelasi composesorat. Apoi tot in acelasi articol de Lege scrie ca”Terenurile acestor forme asociative nu pot fi instrainate in nici un mod,in intregime sau in parte”.Deci aviz proprietarilor de turme de oi care-si mai inchipuie ca ,fara a fi membrii in asemenera composesorate pot cumpara “pe doi lei” terenurile respective.
Acelasi Art nr. 28 din Legea nr. 1/2000,prevede si ca:’In cazul dizolvarii formelor asociative,proprietatea indiviza a acestora va trece in proprietatea publica a consiliilor locale in raza carora se afla terenurile respective.”.Aviz primarilor si membrilor din consiliile locale.
Din lipsa de spatiu intrerup acum temporar sirul explicarii acestor aspecte de mare interes pentru toti membrii composesoratelor cat si pt. cei interesati de-a inchiria ori concesiona terenuri composesorale,cu promisiunea de-a continua –cu amabilitatea conducerii redactiei—intr-un numar viitor.
Cu cea mai distinsa consideratie pentru toti cititorii ziarului.

Inginer zootehnist si licentiat in Drept

Andron Traian Ioan