general Ion Costaş despre culisele Războiului de pe Nistru.

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer


JURNAL.MD
Generalul Costaş sparge tăcerea.
IGNORANŢĂ // Nici Snegur, nici Lucinschi, nici Voronin nu au avut niciun interes să se elucideze culisele Războiului de pe Nistru.
La aproape 20 de ani după Războiul de pe Nistru, generalul Ion Costaş, ministru de Interne în 1990-1992, dezvăluie, în volumul Zile de eclipsă. Cronica unui război nedeclarat, culisele evenimentelor din 1989-1992 – asaltul Ministerului Afacerilor Interne, marşul voluntarilor spre Comrat, războiul din Transnistria, ciocnirile de pe podul de la Dubăsari şi faimoasa arestare a lui Igor Smirnov. Aflaţi din acest interviu de ce încă nu cunoaştem adevărul despre acest război, erorile comise de politicienii anilor 90 şi cine este vinovat de eliberarea criminalului Igor Smirnov.  
- Stimate dle general Ion Costaş, ce va determinat să scrieţi această carte şi care sunt obiectivele demersului dvs.
În pofida demersurilor mele incepand din anii 1993 si pana in prezent către Parlament, nenumăratelor mele adresări către preşedinţii Republicii Moldova Mircea Snegur şi Petru Lucinschi şi către alţi demnitari, nu s-a reuşit crearea unei structuri în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei care să investigheze cauzele, desfăşurea şi consecinţele Războiului de pe Nistru, foarte tragic pentru populaţia RM.  Nu a dorit se elucideze situatia cu razboiul din 1990-1992 nich noua putere  din  R.Moldova  care a venit dupa trajice evenimente din 7aprilie 2009. Presupun ca si ei au cu totul si totul alte interese decat interesele neamului si recenta trajica istoria  acestuia mult patimit  popor. În consecinţă, a crescut o generaţie care nu cunoaşte adevărul despre evenimentele din 1989–1992. O generatie care are o perceptie denspre istoria recenta a Moldovei eronata, mereu falsificata si profund gresita. Deja sa format o generatia care nu cunoaste adevarul denspre evenimentele  din 1989-1992, tragedia neamului prin care el a trecut in acesti ani nu e cunoscuta de tineret.
Anume aceasta m-a determinat să colectez materiale pentru elaborarea şi editarea, pe cont propriu, a unei lucrări despre evenimentele privind constituirea statului independent Republica Moldova.  În plus, volumul a apărut din ideea de a combate mitul propagat masiv de mass-media ruseşti, transnistrene potrivit căruia moldovenii, în acest război, au fost nişte fascişti, nişte fiare.      
Spuneţi-ne dacă volumul dvs. va ajunge şi în partea stângă a Nistrului, având în vedere că populaţia din aşa-zisa rmn este supusă permanent unei campanii intense de spălare de creier.

De acest volum au nevoie nu numai locuitorii din Transnistria, nici în dreapta Nistrului nu se cunoaşte adevărul despre războiul din 1992. În ce priveşte Transnistria, evident că volumul trebuie să ajungă în primul rând acolo, locuitorii din stânga Nistrului trebuie să afle adevărul despre ce s-a întâmplat acum 20 de ani, trebuie să afle că, în 1992, nu a fost un război civil, aceasta este o minciună gogonată. Este vorba de un război declanşat de Rusia împotriva RM. Dorinţa noastră de a deveni un stat independent s-a lovit de fariseismul rusesc care, pe de o parte, recunoaşte integritatea RM, iar, pe de alta, susţine economic, politic şi mediatic formaţiunea care s-a constituit în stânga Nistrului. Rusia si astezi detine contrar legilor internationale,contra vointei cetatenilor si constitutiei R.Moldova pe teritoriul  acestui stat o imensa cantitate de armament si munitie in localitatea COLBASNA (partea stanga r.Nistru). In caz de agravarea situatiei si dupa dorinta Rusiei ea liber poate ecipa complet sase(6) divizii terestre cu armament si munitie. Culmia eroniei soartei Rusia in mod brutal si ca o batjocura in adresa demnitatii moldovenilor ca neam si popor  a insistat la tratative(5+2) ca participantii la razboi din 1990-1992 militari rus in continuare se fie numiti „PACIFICATORI” si se faca parte din trupele militare comune pentru mentinera „PACII” in  regiunia de conflict miltar de la NISTRU conflict militar  care ea insusi la provocat.  
- Cum calificaţi absenţa interesului oamenilor de ştiinţă  faţă de Războiul de pe Nistru?
În primul rând, aceştia nu au beneficiat de susţinerea puterilor politice care sau perendat in anii 1990-2010. Când spun puterea politică îi am în vedere pe Snegur, Lucinschi, Voronin – capii statului RM.  În al doilea rând, în fruntea Academiei de Ştiinţe a Moldovei nu am avut bărbaţi curajoşi care să abordeze problema războiului transnistrean.
Dvs., pentru prima dată după 20 de ani, dezvăluiţi culisele războiului. De ce acest lucru nu s-a făcut până acum, de ce s-a scris atât de puţin în RM despre agresiunea Rusiei?
După putciul din 1991, a fost confiscat jurnalul lui Lukianov, „Adevaratul creator si naşul rmn”, acesta este publicat, în premieră, în cartea mea. Preşedintele Sovietului Suprem al URSS înregistra detaliat etapele negocierilor pentru crearea rmn. 
Atunci politica lui Lukianov in privinta crearii RMN avea duşmani si la Moscova. Drept dovadă în acest sens este refuzul procurorului general al URSS la ace vreme- Nikolai Trubin, să participe la crearea rmn. Prin acest pas sa dovedit a fi un adevarat om de stat, politician si jurist de prima vocatie un URSS o personalitate cu un curaj foarte mare. 


Am insistat atunci ca Procuratura Generală să trimită la Moscova un procuror cu misiune specială pentru crime savarsite deosebit de grave care aducau statului daune in proportii foarte mare, Pavel Lupenko, să îl mai cerceteze pe Lukianov. Lupenko a plecat la Moscova, a adunat o mulţime de materiale, pe care le-a adus la Chişinău, eu le-am văzut personal, eram ministru de Interne mi-am facut copii necesare. Şi am crezut că guvernul şi preşedintele vor reacţiona adecvat, imediat vor face publice aceste documente.
Din păcate, aceştia le-au dat uitării, M.Snegur nu le-au acordat nicio atenţie, nu a sensibilizat opinia publică în problema rolului Kremlinului în crearea enclavei din stânga Nistrului. Nu au avut niciun interes nici Snegur, nici Lucinschi, nici Voronin.            
- În carte faceţi paralela între protestele din 7 aprilie 2009 şi cele din 10 noiembrie 1989. Ce au acestea în comun?
7 aprilie este o reeditare a zilei din 19 noiembrie 1989. În ambele cazuri Voronin şi-a însuşit ipocrit meritul că nu a dat ordinul să se tragă în mulţime. În ambele cazuri, protestatarii erau „înarmaţi” cu pietre de caldarâm care, nitam-nisam, s-au găsit în cantitate mare în centrul capitalei.  De-a lungul timpului, multe au fost uitate şi lui Voronin au început să-i atribuie merite deosebite în respingerea asaltului MAI.În realitate, Voronin se ascundea în clădirea CC al PCM, în timp ce apărarea clădirii a fost încredinţată generalului Jukov, pe care Voronin l-a acuzat de toate.
- În noiembrie 2009, regimul Smirnov a declanşat o campanie de restaurare a monumentelor eroilor sovietici şi de edificare a monumentelor eroilor căzuţi pentru apărarea rmn. Se observă că regimul separatist urmăreşte intenţionat o asociere a acestora.
Ei ne consideră ca urmaşi ai celor care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial împotriva URSS. Astfel, cei care au luptat pentru integritatea RM sunt consideraţi fascişti şi, respectiv, cei care au murit de partea Rmn – ca luptători împotriva fascismului. RM nu a acordat nicio atenţie celor care au luptat pentru independenţa RM, nu a acordat niciun sprijin material celor care au suferit din cauza războiului, nemaivorbind de monumente.
- Dvs relataţi în volum detalii senzaţionale, unul din acestea este arestarea lui Smirnov. Spuneţi-ne, vă rog, de ce Smirnov a fost totuşi eliberat.
Este o întrebare pe care trebuie să o adresaţi politicienilor actuali din parlament. De exemplu, lui  I.Hadârcă care a semnat un document cu rugămintea să-i comutăm pedeapsa, cu alte cuvinte, să-i dăm drumul, să fie liber.


- Cum credeţi, dle general, este posibilă soluţionarea diferendului transnistrean în condiţiile în care la Tiraspol s-a perpetuat regimul instalat în 1992?
Este imposibilă, deoarece această formaţiune, în frunte cu un criminal care trebuie să fie tras la răspundere, în conformitate cu Constituţia RM, este susţinută economic, politic şi mediatic de forţe ostile existenţei RM ca stat independent. Numai implicarea mult mai activa a structurilor internationale si in primul rand SUA,UE,OSCE in solutionare acestui conflict in comun cu Rusia. Scimbarea cat mai grabnica a odiosilor si criminalilor din conducera rejimului smirnovist ne poate da o speranta in reala „neconditionata” reintrejirea R.Moldova.  Revenirea la conducere in Tiraspol a  ecipei de conducatori cu viziuni realiste si pragmatice este unica cale spe bunastarea, pace, integritate R.Moldova si in fine reala apropiere de UE. 

Unde poate fi procurata cartea dumnevoastra? In capitala- la libraria

 IN„ACADEKNIGA” in reteaua de magazine „Biblion”, PRO#NOI,  Molpresa,  Editura Cartier”Libraria din Centru” si in altele librarii si retele de magazine de carti din R.Moldova

Interviu realizat de Ilie Gulca