STIMAŢI COMPATRIOŢI,

 

Ce cuvinte ar putea fi mai adânci, mai fierbinţi, mai penetrante, in această noapte sfântă de Crăciun, decât cuvintele colindului compus de poetul "lacrima lui Eminescu", el însuşi un Eminescu al Basarabiei şi anume, Grigore Vieru.  Mesajul meu este un mesaj al iubirii de Ţară, de Neam, de oameni, de frumos.  Fie ca sărbătoarea naşterii Mântuitorului Iisus să ne găsească cu sufletele pline de pace, inimile bucuroase şi găndul îndreptat către Neamul în care am fost zămisliţi.  Avem nevoie de încredere mărită intre noi!  Fără ea viaţa ne va fi grea, indiferent de conjunctura generală.  Dă-ne, Doamne, înţelepciunea de a avea încredere în Tine şi în copiii Tăi, care nu se sfiesc să-ţi urmeze paşii în peregrinările vieţii!  Crăciun cu multă, multă bucurie, tuturor!

 

Florin Cârlan în noaptea de 24 spre 25 Decembrie, anul 2012

New York-ul pribegiei multora dintre noi

 

SE-AUD PAŞII LUI CRISTOS

Versuri şi muzică GRIGORE VIERU

 

Gândul îndreptat în Sus,

Lerui-ler,

Este drumul lui Iisus,

Lerui-ler,

Lacrima ce curge-n jos,

Lerui-ler,

Este calea lui Cristos,

Lerui-ler.

Câte căi şi cărărui,

Lerui-ler,

Toate-s ale Domnului,

Lerui-ler.

 

Oare ce se întâmpla,

Lerui-ler,

Domnul de nu se-ntrupa,

Lerui-ler?!

Atunci nu s-ar fi născut,

Lerui-ler,

Eminescu cel durut,

Lerui-ler,

Şi nici Iancu, nici Ştefan,

Lerui-ler,

Şi nici neamul Brâncovean,

Lerui-ler.

 

Pe pământ Cristos când sta,

Lerui-ler,

Două leagăne avea,

Lerui-ler,

Unul era Precista,

Lerui-ler,

Altul era crucea Sa,

Lerui-ler.

Primul leagăn tot e cald,

Lerui-ler,

Cald mai este şi celalt,

Lerui-ler.

 

Se-aud paşii lui Cristos,

Lerui-ler,

Către omul cel frumos,

Lerui-ler,

Se-aud milostivii paşi,

Lerui-ler,

Către oameni nevoiaşi,

Lerui-ler.

Se-aud paşi, nu mi-a părut,

Lerui-ler,

Care vin spre-al nostru Prut,

Lerui-ler.

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer