- Domnule director general, ne apropiem de sfârșitul anului și se poate face o socoteală în ceea ce privește păstrarea în proprietatea statului a unor suprafețe importante de pădure. Câte procese are RNP pe rol referitoare la retrocedările ilegale?
- La această dată există peste 700 de procese numai în ceea ce privește retrocedările ilegale. Unele direcții silvice au zeci de procese. Dintre acestea menționez Suceava, Neamț, Vrancea sau Mureș. Suprafețele revendicate ilegal variază de la 0,2 ha la aproape 170.000 ha, cum este cazul de la Suceava, cu Fondul Bisericesc, care nu revendică păduri ale Bisericii, ci în numele unei fundații înființate după 1990. Inițial ne-am judecat cu Fundația Fondul Bisericesc, care a pierdut procesul, la Timișoara. Însă acum, pentru aceeași suprafață, la Cluj-Napoca ne judecăm cu Fondul Bisericesc, pentru că și-a schimbat denumirea. Nici eu nu mai știu cu cine trebuie să ne judecăm în acest caz!
- În afară de Suceava, puteți să-mi dați câteva exemple mai importante?
- În Mureș ne judecăm pentru zeci de mii de hectare, iar în Vrancea pentru mii de hectare. În Timiș, în cazul unui singur proces, sunt 12.000 ha. La fel, în Bihor ne judecăm cu o persoană pentru 70.000 ha, în condițiile în care, inițial, solicitase numai 3.000 ha.
Statul a pierdut sute de mii de lei
- Câți bani a cheltuit Regia, până acum, pentru a apăra pădurile statului?
- În ultimii doi ani am făcut apel la birouri specializate de avocatură. Anterior, Romsilva a fost reprezentată în instanțe de către juriștii proprii. Cheltuielile totale au fost mari, greu de cuantificat, dar pot spune că sunt de ordinul sutelor de mii de lei.
- Pot fi recuperate aceste sume, în urma câștigării proceselor?
- Nu! În cazul proceselor de fond funciar nu este posibil acest lucru.
- Câte procese a câștigat RNP până acum?
- Până acum am câștigat mai multe procese, de ordinul sutelor. Numai anul trecut am câștigat câteva procese foarte importante, pentru aproximativ 80.000 ha. De-a lungul timpului, am păstrat în proprietatea statului peste 150.000 ha de pădure.
- Puteți să-mi dați câteva exemple mai importante?
- Cel mai cunoscut este cazul de la Buzău, unde ne-am judecat cu urmași ai boierilor Buzescu. Eram pe punctul de a pierde vreo 60.000 ha, dar am câștigat în instanță! De asemenea, am reușit să casăm sentința în cazul pădurilor revendicate de Fondul Bisericesc. În Vrancea am recuperat peste 10.000 ha şi tot 10.000 ha în Mureș. Și exemplele pot continua.
Nicio persoană pedepsită pentru falsuri
- A fost pedepsită, pusă sub învinuire vreo persoană care a făcut uz de acte false în demersurile de a-și însuși păduri care nu i-au aparținut?
- Din păcate, nu! Noi am făcut unele plângeri penale împotriva solicitanților, pentru fals și uz de fals. Alte plângeri am făcut împotriva experților, pentru diferite chestiuni care nu erau în concordanță cu adevărul. Până la urmă, noi am câștigat acele suprafețe în instanță, dar vinovații au scăpat nepedepsiți.
Începe reorganizarea RNP
- Romsilva va intra într-un proces de reorganizare în 2012? Pe ce bază?
- Într-adevăr, urmează un proces de reorganizare, în care primează rațiuni funcționale și economice. În acest an s-a finalizat un raport al Băncii Mondiale, prin care s-a făcut o evaluare a Regiei, alături de alte instituții din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor. În cazul nostru s-au trasat câteva idei, cum ar fi separarea prestațiilor sociale – creșterea cailor de rasă, administrarea parcurilor naturale, prestările de servicii pentru proprietarii de păduri – de activitatea de bază, și anume administrarea pădurilor statului. Mai avem în vedere și o posibilă reorganizare teritorială a țării. Însă, până nu se concretizează aceasta, nici noi nu știm ce vom face.
- Ce se va întâmpla cu caii de rasă?
- Vor deveni o entitate de sine stătătoare, o direcție la nivelul Regiei, care nu va mai fi subordonată direcțiilor silvice.
- Dar serviciile pentru proprietarii de păduri?
- Vor rămâne în cadrul Romsilva, dar vor avea o evidență separată, o activitate separată, cu gestiune separată.
- Ce se va întâmpla cu ICAS?
- Conform Codului Silvic, va fi separat de Romsilva, devenind un institut național, care va rămâne apropiat de noi. Vom colabora, pentru că avem multe lucruri în comun. Finanțarea va fi asigurată o parte de la bugetul național, iar altă parte din proiecte proprii și colaborări cu diferiți beneficiari. Practic, își poate extinde activitatea și asupra pădurilor private.
Fondul forestier a crescut
- Care este suprafața actuală ocupată de păduri în România?
- Pădurile propriu-zise acoperă 6,47 milioane de hectare, dintre care 3,34 mil. ha fond forestier de stat, iar restul, privat.
- S-a vorbit în ultimul timp de mărirea suprafețelor împădurite, care ar fi ajuns la aproximativ 30% din suprafaţa ţării, în creştere faţă de anii trecuţi, când procentul era de 27%.
- Dacă privim prin prisma împăduririlor, creșterea este aproape nesemnificativă, cam 0,2% în ultimul an. Motivul este că, de regulă, suprafața reîmpădurită este egală cu cea exploatată. În principal, creșterea apare ca urmare a redefinirii noțiunii de pădure și de fond forestier, conform definiției FAO, de care țin cont și raportează toate țările Uniunii Europene. Astfel, sunt incluse și alte categorii de vegetație forestieră, cum ar fi pășuni împădurite, suprafețe cu arbori izolați, inclusiv lăstărișul de la marginea drumurilor, dacă are o anumită suprafață, densitate și înălțime. La aceste criterii trebuie să ne aliniem și noi. La ora actuală, inventariem tocmai aceste situații. Conform datelor parțiale, creșterea cea mai mare este în zonele de munte, pentru că a scăzut presiunea pășunatului. Îngrijorător este că, per total, suprafețele scad în zona de câmpie, despre care credeam că se află undeva la 10%, dar constatăm că pădurile din această zonă nu reprezintă decât 6-7%, spre deosebire de zona montană, unde avem 60% procentul de împădurire. De aceea, efortul nostru se va concentra, în viitor, pe zona de câmpie.
- Există vreo limită impusă de Uniunea Europeană?
- Procentul mediu de împădurire în Europa este de aproximativ 33,7% și include pădurile propriu-zise și alte forme de vegetație forestieră. Însă, ca suprafață sau procent de împădurire, nu există nicio limită și nici nu va putea fi impusă vreodată o anumită limită. Uniunea Europeană poate face, cel mult, unele recomandări, dar rămâne responsabilitatea fiecărui stat membru în parte. Ideea de bază este să nu se reducă ceea ce există. Deocamdată, există recomandări în ceea ce privește conservarea biodiversității, regulile de exploatare a masei lemnoase sau creșterea rolului pădurilor de protecție asupra mediului.
- Știți care este gradul de împădurire în alte țări din UE?
- Finlanda are peste 70%, Austria 47%, Germania aproape de media europeană, iar Elveția peste medie. Surprinzător, Bulgaria – cu aproape 40% – este mult peste noi, dar a luat deja în calcul redefinirea noțiunii de pădure și de fond forestier, conform definiției FAO. Însă calitatea pădurilor din Bulgaria este inferioară celor din România, pentru că noi am fost și suntem foarte restrictivi în exploatare și în definirea corpului de pădure.
A consemnat Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 1, 1-15 IANUARIE 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu