Aflăm că «Ambasadorul SUA a participat la serviciul divin de Şabat de la Cluj»
dintr-o notă semnată de Andrea Ghita (29-4-2012) în publicația de nișă numită ACUM.TV. Foarte bine. Nu evreitatea acestuia tulbură ci promovarea ostentativă a acesteia în locul «americanității» și neutralității diplomatice.
Este un prilej binevenit ca să formulăm o nedumerire care ne stă pe limbă demult. De ce sunt trimiși în România atât de sistematic, (dar am putea scrie —cu o frecvență mai mare decât în oricare din țările fostului lagăr socialist) ca ambasadori, cetățeni americani cu origini evreiești? Administrația americană știe oare care este etnia locuitorilor majoritari ai României?
Va trebui să adresăm finalmente administrației americane următoarea mirare înduioșată: se crede acolo cumva că România este locuită de câteva grupe de etnici (minoritari) activi, unguri, țigani, ucrainieni, dintre care cei mai dinamici și reprezentativi ar fi evreii? În acest caz s-ar explica obstinația cu care se ocupă ambasadorii americani de istoria evreilor din România. Sau este vorba de o reprezentare tulburată de prejudecăți, de propagandă, de interese implicite?
Ar fi normal să fie cultivate prioritar relațiile de prietenie prin evrei dacă România ar fi confundată cu Israelul. Să existe vreo explicație politică privitoare la sensul misiunii acestor evrei americani în România?
Cred că ar fi momentul să cerem o explicație fermă a obstinației întru acestă orientare abuzivă, aluzivă, adezivă.
Dar ar fi poate pertinent să solicităm trimiterea unor ambasadori americani de origine română în România, ceea ce ar fi nu doar un gest simbolic pozitiv, de recunoaștere a unor relații și prezențe, ci și un răspuns normal la o solicitare normală, dacă se va constata că anglo-saxonii au devenit atât de rari în Statele Unite încât nu se mai găsesc de prăsilă diplomatică.
În cazul că penuria de anglo-saxoni ar fi extremă, poate se va hotărî administrația Statelor Unite să promoveze prietenia cu România pe altă cale, alegând poteca relațiilor cu alți minoritari, tot atât de reprezentativi, deși mai numeroși, selectând pentru România un ambasador de origine țigănească. De ce nu? Comunitarismul minoritarilor este la modă. Tot se prevede în anumite cercuri formarea unui stat național pentru această etnie atipică pe la frontierele de nord ale României. Ar fi o politică de proiecție.
Trimiterea succesivă a unor ambasadori americani care țin să se știe că sunt de origine evreiască, deși nimeni nu-i obligă să se definească ca atare, este mai degrabă o gafă diplomatică pentru o țară care se lauda altădată cu creuzetul americanizării și care își exportă tehnicile globalizante pe unde poate. Așa cum se practică acum, orientarea este mai degrabă greșită și păguboasă pentru supraviețuirea modelului american.
Dan Culcer
Joi, 26 aprilie, a luat parte la recepţia clădirilor a trei grădiniţe din Câmpia Turzii, a căror renovare a fost finanţată cu 300.000 de dolari de Comandamentul Forţelor Armate Americane staţionate în Europa şi de Biroul de Cooperare Militară al Ambasadei Statelor Unite. Cu acest prilej ambasadorul Gitenstein a arătat că Statele Unite se bazează foarte mult pe alianţa cu România, precizând că ” baza aeriană de la Câmpia Turzii, este cea mai importantă bază din regiune pe care o avem în NATO”.
[ ...]
Vineri 27, aprilie, Mark Gitensein a susţinut în faţa studenţilor de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării de la Universitatea Babeş-Bolyai conferinţa “Reform of the judiciary and fighting corruption” (Reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei), “Activismul şi puterea reţelelor de socializare sunt instrumentele de care se pot folosi tinerii pentru a lupta împotriva corupţiei” a exemplificat, printre altele ambasadorul american, mijloacele prin care societatea civilă poate stăvili corupţia.»
«Sâmbătă, 28 aprilie, Mark Gitenstein, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, purtând kipa pe cap şi şalul de rugăciune pe umeri, a fost alături de evreii clujeni, la serviciul divin de Şabat, din Templul Memorial al Deportaţilor. L-am văzut vizibil emoţionat atunci când, invitat la citirea Torei, a dat mâna cu bătrânii venerabili, supravieţuitori ai Holocaustului. La încheierea ceremoniei a discutat cu cei prezenţi, interesându-se de istoria comunităţii şi, mai ales, de situaţia ei actuală.
L-am întrebat de ce a ţinut să celebreze Şabatul în mijlocul evreilor clujeni. “Am dorit ca măcar prin atât să-mi afirm evreitatea şi legătura cu evreimea din România, din care au făcut parte şi strămoşii mei”, a răspuns ambasadorul.
A doua întrebare pe care i-am adresat-o – în scurta noastră discuţie – a vizat motivul sprijinului său, exprimat public de mai multe ori, pentru afirmarea politică a comunităţii rome. “Susţin această cauză întrucât cred că lipsa emancipării politice a romilor este una dintre cauzele care frânează progresul mai rapid al României” a arătat ambasadorul Gitenstein care a reiterat comparaţia cu situaţia istorică similară a populaţiei afro-americane din SUA.
Cea de a treia întrebare şi ultima s-a referit la opinia sa privind declaraţiile antisemite şi ignoranţa privind Holocaustul din România, care se fac auzite în spaţiul public din ţara noastră. Mark Gitenstein a spus că aceste incidente sunt regretabile, dar în acelaşi timp şi-a exprimat convingerea că ele sunt semnalate şi contracarate eficient de Institutul pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel”, din Bucureşti. [ ...] »
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu