Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Document de valoare excepțională. Se poate corobora cu versiunea oficială trimisă de Kolb la Geneva și aflată în Arhivele Crucii Roșii Internaționale, unde poate fi liber consultată.
Cu prietenie, Dan Culcer
Documentul 189
PREŞIDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI
SECRETARIATUL GENERAL
„CABINETUL PENTRU BASARABIA
BUCOVINA ŞI TRANSNISTRIA”
NOTĂ
1944 luna Ianuarie, ziua 26
SUMAR:
Constatările făcute
De Dl.Kolb, delegatul
Comitetului Internaţional
de Cruce Roşie de la Geneva
cu ocazia vizitei făcute la ghettourile din Transnistria.
Cu onoare se supune cunoştinţei Domnului
VICE PREŞEDINTE al Consiliului de Miniştri copia raportului adresat
Comitetului Internaţional al Crucii Roşii din Geneva de către Domnul
Kolb, asupra vizitei făcute la ghettourile din Transnistria între 10-21
Decembrie 1943.
Din cuprinsul acestui raport se desprind următoarele:
I. Situaţia statistică a deportaţilor
1) Majoritatea evreilor deportaţi în Transnistria
provin din cele două provincii „Basarabia" şi "Bucovina”, reocupate de
Români în 1941, statul român pretinzând că măsura a fost luată în urma
actelor violente şi crimelor săvârşite contra armatei române pe timpul
cedării provinciilor precum şi datorită cauzelor de distrugere ale
oraşului Chişinău şi altor oraşe din Basarabia de către populaţia
evreiască în unire cu bolşevicii, înainte de retragerea acestora.
2) La această deportare s-a procedat în mod
arbitrariu, fără a se trimite în faţa tribunalelor pe adevăraţii
vinovaţi şi din această cauză actul de deportare s-a răsfrânt şi asupra
nevinovaţilor.
3) Datorită condiţiilor insuficiente în care a
avut loc deportarea, populaţia evreiască deportată a avut de suferit
pierderi considerabile – pe care le evaluează la circa 241.000 persoane
după datele statistice care au fost probabil culese pe cale particulară
de la evreii cu care Dl.Kolb a luat contact chiar înaninte de vizita în
Transnistria.
4) Deşi Dl. Kolb arată în cuprinsul raportului
său la pagina 4, alin.1 şi 2, date statistice relative la deportarea
evreilor care după Bukarester Tagesblatt se cifrează la 180.000 persoane,
iar după Ministerul Afacerilor Interne (date oficiale) la 110.000
persoane (cifra de 180 000 e aberantă şi n-are suport documentar-Al.Moraru)
Domnia sa nu ţine seama de datele oficiale ale
Ministerului Afacerilor Interne şi complet eronat, după datele furnizate
de către evreii interesaţi, afirmă în raportul său erori, pentru care
nu s-a ostenit cel puţin de a le confrunta şi verifica cu datele
oficiale.
Datorită acestui procedeu, Statul Român este pus într-o
lumină defavorabilă, întrucât din constatările făcute la faţa locului
rezultă că populaţia deportată a avut în toate ocaziunile cel mai larg
concurs din partea Statului român şi al autorităţilor locale, aşa după
cum declară însuşi evreii din Transnistria.
Dl. Kolb nu a ţinut cont nici cel puţin de rugămintea ce
i-a fost adresată de către evreii din Transnistria care l-au rugat să
intervină pe lângă statul român de a obţine permisiunea de a fi aduşi în
ţara românească, preferând chiar viaţa de lagăr decât a rămâne în
Transnistria care este ameninţată cu reocuparea de către bolşevici.
Această dorinţă nu este decât convingerea pe care au
căpătat-o de la coreligionarii lor deportaţi că Statul român duce o
politică tolerantă în ceea ce priveşte asigurarea vieţii chiar a
evreilor deportaţi şi pe care evreii localnici din Transnistria o
preferă.
II. Constatările făcute la faţa locului
1) Ghettoul Tiraspol
Evreii au confirmat că sunt foarte mulţumiţi că au de
lucru suficient şi sunt bine plătiţi, că au hrană bună, lemne de
încălzit şi adăpost bun.
Nu au formulat nici o reclamaţie şi nu au cerut nimic,
declarând că sunt foarte mulţumiţi de viaţa lor actuală şi de
tratamentul aplicat de către autorităţi.
2) Atelierele de la Odessa
Evreii au declarat că se câştigă suficient pentru a se întreţine.
Nu au adresat nici o plângere şi nu au formulat nici o
cerere decât că Dorohoienii, când se vor repatria, să poată pleca şi cei
aflaţi la aceste ateliere.
Atelierele care urmau a fi puse la dispoziţia lor au
fost găsite în bună stare, bine aerisite şi luminate şi cu posibilităţi
de încălzire.
3) Ghettoul din Balta
a) Spitalul are puţine medicamente şi
insturmente. Bolnavii sosiţi de la lucrarea podului peste Bug
(Varvarovca şi Tribaty) sunt lipsiţi de lengerie.
b) Orfelinatele de băieţi şi fete. Copiii
îmbrăcaţi în parte în pulovere. Paturile cu cearşafurile noi. Starea
sănătăţii părea destul de bună.
Se simte nevoia de încălţăminte şi îmbrăcăminte.
c) Farmacia duce lipsă de medicamente.
d) Cantina distribuie masă gratuită la 120 persoane, fiind în bună stare şi cu veselă nouă.
Alimentele se pot procura după piaţă la preţurile maximale.
e) Munca evreilor este plătită cu 75 % din tariful pentru lucrătorii ucraineni.
f) Comitetul de conducere a afirmat că trăiesc în foarte buni termeni cu autorităţile locale.
g) Vizita făcută la una din locuinţele ghettoului
a lăsat impresia că evreii trăiesc o viaţă lipsită de cea mai
elementară higienă. S-a atras atenţiunea asupra pericolului la care se
expun din această cauză atât evreii deportaţi cât şi populaţia indigenă
din cauza epidemiilor care nu vor întârzia să apară.
4) Ghettoul Râbniţa
Ghettoul a fost găsit bine întreţinut, cu libertate de a circula în oraş.
Membrii comitetului au afirmat că trăiesc în bune
relaţiuni cu toate autorităţile româneşti şi că evreii sunt foarte
mulţumiţi de viaţa lor actuală.
Evreii păreau bine hrăniţi. Se simte nevoia de îmbrăcăminte şi de lemne.
Evreii pot cumpăra alimente la preţ maximal. Pâinea este furnizaţă de către primărie.
Boli molipsitoare nu există.
Corespondenţa funcţionează regulat.
Prefectura furnizează pe lună evreilor:
- 5000 kgr. Făină
- 500 kgr ulei
- 10000 kg cartofi
- 500 kgr brânză
- 250 kg săpun
- 1000 kg varză
5) Ghettoul din Tulcin
La întrebarea D-lui Kolb, evreii au declarat că sunt
foarte satisfăcuţi de autorităţi în ceea ce priveşte libertatea şi
bunăvoinţa fiind deasemenea mulţumiţi de situaţia lor. Ghettoul nu este
închis şi nici păzit de poliţie şi face o bună impresie.
Nu sunt bolnavi.
Corespondenţa este destul de regulată.
Se observă lipsa lemnelor de încălzit, a îmbrăcămintei, încălţămintei şi medicamentelor.
6) Ghettoul din Djurin
Evreii au declarat că autorităţile se arată foarte binevoitoare.
Cartierul nu este închis şi ghettoul are poliţie proprie.
Corespondenţa soseşte destul de regulat.
Ghettoul are o farmacie bine instalată.
Un spital cu 32 de paturi, un orfelinat cu 56 orfani dintre care 21 localnici.
O cantină unde se dă o dată pe zi mîncare pentru 1100 persoane.
7) Ghettoul Sargorod
Acest ghettou a făcut o bună impresie şi a demonstrat că
acolo unde omul este animat de pricepere şi sârguinţă poate realiza
multe lucruri frumoase. Toate instituţiile publice s-a constata că sunt
bine întreţinute, autorităţile româneşti dând tot concursul posibil.
Şeful ghettoului a fost felicitat pentru munca desfăşurată.
Doctorul Teich, şeful ghettoului a afirmat în repetate
rânduri că este fericit de a lucra cu autorităţile româneşti, graţie
cărora s-au putut obţine aceste rezultate satisfăcătoare.
Orfelinatul, cantina şi spitalul au fost găsite în bune condiţiuni.
Orfanii sunt sănătoşi şi este interesant a se vedea că au câştigat 5-6 kgr în greutate.
8) Ghettoul Cernoveţ
Starea sanitară bună. Raporturile cu autorităţile
româneşti, excelente. Corespondenţa destul de regulat. Evreii îşi
cîştigă existenţa muncind în ateliere.
Ghettoul are o cantină unde se distribuie 360 porţii zilnic. Se constată lipsa îmbrăcămintei de iarnă.
9) Ghettoul Moghilev
Acest ghettou are:
- un spital cu 130 paturi cu 8 medici plus 60 medici în ghettou;
- două farmacii bine aprovizionate;
- trei orfelinate cu 665 orfani;
- o policlinică;
- patru cantine;
- unsprezece ateliere, salariile fiind înre 4-12 RKKS pe zi;
- o asociaţie de caritate a femeilor evreice;
- o şcoală primară cu 7 clase;
- o şcoală industrială;
- o şcoală de meserii;
- o brutărie.
Spitalul şi orfelinatele bine întreţinute.
Ghettoul nu este închis. Circulaţia este liberă până la ora 20.00.
Evreii au afirmat că sunt mulţumiţi de viaţa lor. Prefectul însă a făcut impresia că nu îi simpatizează pe evrei.
Pe de altă parte s-a constatat că mortalitatea a scăzut
odată cu venirea acestui prefect, care a luat măsuri practice pentru
combaterea ei.
Corespondenţa soseşte destul de regulat.
Se simte lipsa de îmbrăcăminte, încălţăminte şi material de educaţie.
10) Ghettoul Smerinca
Ghettoul este deschis, fără restricţiuni pentru locuitori.
Starea sănătăţii locuitorilor şi copiilor ghettoului este bună.
Evreii au raporturi excelente cu autorităţile române.
Ghettoul are:
- un spital
- o farmacie
- o grădină de copii
- un cămin pentru copii
- o cantină
- o sinagogă şi
- o baie cu instalaţii pentru deparazitare.
Nu s-a formulat nici o plângere.
Se constată lipsa de lemne, de care dealtfel duce lipsă
şi populaţia indigenă, inclusiv autorităţile locale din toată
Transnistria, din lipsa mijoacelor de transport şi a situaţiei speciale
în care se găseşte acest teritoriu.
Lipseşte îmbrcămintea şi încălţămintea.
Cernăuţi
Relaţiile dintre reprezentanţii Guvernământului şi conducătorii evreilor sunt bune.
Evreii rămaşi trăiesc într-un cartier special, unde în ultimul timp au fost adunați la un loc. O parte din evrei sunt în serviciul Guvernământului şi al Primăriei, unde sunt retribuiţi cu salarii ca şi românii, minus 15% pentru Casa Muncii.
Domnul Guvernator şi-a înscris părerea şi măsuri aprobate de Dl. Profesor Mihai Antonescu ca evreii din Cernăuţi să nu fie obligaţi a mai purta steaua lui David.
Această măsură urmează a se traduce în fapt imediat după sosirea cuvenitului ordin.
Instituţiile de asistenţă socială ale evreilor au fost găsite satisfăcător.
Chişinău
S-a observat că cea mai mare parte din
Chişinău a fost distrusă de foc în timpul retragerii ruşilor în 1941 şi
restaurarea executată de către autorităţile române, după aceia, este
demnă de admirat.
Diverse
1) Evreii originari din Transnistria şi care au trăit sub bolşevici sunt în bune relaţiuni cu evreii deportaţi.
2) Evreii ruşi m-au rugat să intervin pe lângă
Guvernul Român pentru a le permite de a părăsi Transnistria odată cu
coreligionarii lor români pentru a se instala în România, ei acceptând
chiar de a fi ţinuţi ca ostatici într-un cîmp de concentrare decât de a
recădea din nou sub administraţia sovietică.
3) Paragraful de mai sus, care se găseşte înscris
în penultimul aliniat la paginei 24 din memoriu, ilustrează complet
situaţia evreilor din Transnistria, care preferă o administraţie
românească în lcoul celei sovietice, Românii dovedindu-se un popor blând
şi cu înalte sentimente umanitare, chiar atunci cînd sunt constrânşi de
a aplica vinovaţilor pedepse care nu intră în uzanţele sale şi că chiar
dacă le aplică, acestea sun administrate cu multă generozitate.
Acest paragraf, care este însuşi afirmaţiunile Domnului
Kolb, trebuia să-l împiedice de a judeca printr-un raţionament
superficial bazat pe date statistice necontrolate când D-sa trage
concluzia că din cauza măsurii luate de Guvern, populaţia evreiască
deportată a suportat o pierdere considerabilă de circa 241.000 de
suflete, căci dacă adevărul ar fi fost acesta, Domnia sa putea fi sigur
că populaţia evreiască din Transnistria, de cetăţenie sovietici, care a
fost supusă la aceleaşi măsuri restrictive de deportare, nu i-ar fi
cerut D-sale înalta ocorotire sub egida Crucii Roşii Internaţionale de a
interveni pe lângă Guvernul Român ca să fie admisă în Ţară sub orice
condiţie, numai ca să scape de sub noua stăpânire bolşevică.
Domnul Kolb greşeşte complet când peste tot locul a
constata personal ce au realizat şi ce concurs larg au dat Guvernul şi
autorităţile române evreilor deportaţi, care nu au avut decât cuvinte de
laudă şi de mulţumire pentru noi, când fiind în posesia unor date
statistice neverificate şi obţinute de o manieră nefrancă, le admite ca
valabile printr-un raţionament fals, Domnia sa obţinând statistica
evreilor fie din reviste, fie de la evreii primiţi la Bucureşti, fie
culese la faţa locului nemanifest, nu găseşte altceva de făcut decât să
scadă din datele statistice numărul celor aflaţi actualmente în
Transnistria şi diferenţa să o arunce în spatele Guvernului Român, pe
care îl găseşte responsabil de aceste pierderi, fără a ţine cont că
masele evreieşti erau bolşevizate completamente, fapt care le-au
determinat la acte vexatorii şi crime comise la adresa armatei,
autorităţilor şi populaţiei româneşti pe timpul cedării şi care ulterior
şi-au părăsit căminele îngroşind rândurile bolşevicilor cu care s-au
retras.
Domnul Kolb, lipsit de această logică aruncă în sarcina
Guvernului sute de mii de morţi şi dispăruţi, constatând în acelaşi timp
că acelaş Guvern le dă evreilor pe timpul refugiului cel mai larg
concurs pentru organizarea vieţii în condiţiuni optime omeneşti.
Cocluziunile Domnului Kolb
1) Deportarea evreilor în Transnistria constiuie „o pagină neagră în istoria ţării”.
2) Pentru elveţian, crescut în respectul
drepturilor omului (nici o pedeapsă fără judeactă, nici o judeactă fără
lege) măsuri arbitrare care lovesc în nevinovaţi sunt de neînchipuit.
3) Poporul elveţian, compus din 4 naţionalităţi a
demonstrat că este posibil de a trăi în perfectă armonie, existând
acelaşi spirit de justiţie pentru toate, fără ca partea cea mai
numeroasă să exercite o predominare absolută pe care să nu o posede şi
fracţiunea componentă cea mai mică.
4) Acest spirit de dreptate a permis poporului
elveţian, de limbi diferite, să fie unit frăţeşte chiar în momentele
cele mai turburi din istoria sa modernă.
5) Acelaş spirit de justiţie trebuie să domnească
şi în România şi în consecinţă populaţia evreiască deportată trebuie să
fie redusă şi repusă în drepturile sale, ştiut fiind că România va avea
nevoie de braţe şi intelegenţe numeroase pentru a-şi vindeca rănile
războiului.
6) Guvernul Român a aprobat:
a) repatrierea evreilor originari din judeţul Dorohoi;
b) repatrierea orfanilor deportaţi;
c) repatrierea unui oarecare număr de priveligiaţi foşti funcţionari, pensionari, văduce de război, decoraţi, etc.
7) Guvernul român este rugat de a permite
reintrarea în ţară a tuturor evreilor deportaţi, fără nici o excepţie,
această măsură fiind în interesul ţării şi scăpând astfel de la o nouă
catastrofă un mare număr de nenorociţi.
Lumea întreagă va aprecia orice măsură menită să atingă acest scop umanitar şi va ţine cont de ea.
8) Legile speciale, ordonanţele şi dispoziţiunile
care se opun reântoarcerii evreilor trebuiesc abrogate, pentru a li se
da posibilitatea de a se întoarce la viaţă în condiţiuni normale
dispunând astfel de menţinerea vechilor proprietăţi şi câştigarea
existenţei prin muncă, aplicându-li-se aceleaşi legi civile şi economice
ca şi celorlalte minorităţi din ţară.
9) Bunurile confiscate, valorând circa 60-70
miliarde, cum şi veniturile pierdute evaluate la 12-15 miliarde, impun
Guvernului de a ajuta pe evreii care ar reveni pentru a deveni buni
cetăţeni; această măsură i-ar împiedica de a face opoziţii, de a produce
turburări şi acte de separaţiune.
Ajutorarea aceasta s-ar putea face prin acordarea de
credite suficiente, eventuale prin mijlocirea unor cooperative formate
de comun acord. Semnele necesare s-ar putea scoate din averile
confiscate evreilor şi ar putea fi rambursabile pe bază de procent din
câştigul anual al Cooperativelor care al lucra sub controlul special al
Statului şi sub conducerea reprezentanţilor Guvernului şi asociaţiilor
evreieşti.
10) Dl. Kolb şi-a exprimat dorinţa de a fi primit
în audienţă de Dl.Profesor Mihai Antonescu, Vice Preşedintele
Consiliului de Miniştri, pentru a-i expune şi alte chestiuni în legătură
cu readucerea evreilor din Transnistria.
ALEXANDRU MORARU, istoric-arhivist şi publicist (mun. Chişinău)
– SFÂRŞIT –
Nota: Copiile documentelor originale se păstrează la autor.
Vezi aici LISTA DOCUMENTELOR.
Vezi aici LISTA DOCUMENTELOR.
Sursa: Tribuna Basarabiei (Preluarea textelor este libera, doar cu menţionarea sursei articolului.)
**
1 comentariu
Trackback URL | Comments RSS Feed |
Dragi profesori,istorici,jurnalisti trezitiva mai activ doar voi
cunoasteti adevarul trebue sa faceti ceva. Inteleg ca banii acum fac tot
dar:poate mai eczista putin spirit patriotic ca sa publicati (prin
diferite metode sa aratati lumii intregi istoria moldovei noastre ca
situatia de astazi politica si economica va face ca toți moldovenii sa
fuga de pe meleagurile natale si nu cred ca generatiile viitoare vor
ierta aceste fapte ,sintem toti bravi sa criticam,sa dam vina,dar
unitiva odata sa avetii o parere unica ca sa aratati intregii lumi
adevarul
