Guvernul României are obligația să investească banii europeni pentru o reală incluziune a romilor în perioada 2014 – 2020 ?

COMUNICAT DE PRESĂ

Guvernul României are obligația să investească banii europeni pentru o reală incluziune a romilor în perioada 2014 – 2020

București, 8 noiembrie 2013 ● Draftul Acordului de Parteneriat, așa cum a fost el lansat în dezbatere publică de către Ministerul Fodurilor Europene, nu abordează temeinic nevoile prioritare ale romilor din România, Guvernul neasumându-și niciun angajament strategic în ceea ce privește integrarea romilor pe piața muncii, accesul la locuire, creșterea accesului la servicii de sănătate sau educația continuă pentru populația romă.

Prin acest document Guvernul nu face proba unui răspuns adecvat la așa numita “problemă romă” pe care au semnalat-o mai multe state europene de la aderarea României în 2007 și până în prezent, contribuind astfel la perpetuarea unui fenomen de discriminare/segregare a romilor în Europa.

Organizațiile reprezentative ale romilor alături de alte organizații implicate în monitorizarea procesului de pregătire a priorităților de finanțare în cadrul următorului excercițiu financiar din fonduri structurale 2014 – 2020 critică versiunea curentă a documentului prezentat de Ministerului Fondurilor Europene și solicită ca în etapa următoare Guvernul să abordeze cu prioritate următoarele 3 domenii pe care le considerăm fundamentale pentru incluziunea romilor, în sensul:

1. Să explice, prin angajamente concrete, cum va crește efectiv accesul comunităților de romi la servicii de bază în sănătateși care este rolul mediatorilor sanitari în acest context;
2. Să își asume angajamente clare, prin prezentarea unor indicatori de realizare a obiectivului în ce privește integrarea oficială a romilor pe piața muncii;
3. Să identifice/localizeze mai clar tipurile de intervenții vizate în ceea ce privește creșterea accesului la educație a copiilor romi (și corelativ prevenirea fenomenului de abandon școlar), respectiv educația continuă și de tip a doua șansă pentru adulții romi.

Apreciem că actuala formă a Acordului de Parteneriat nu exprimă un angajament clar al autorităților române în sensul abordării strategice a nevoii comunităților de romi din România, Guvernul României fiind în continuare restant în ceea ce privește finalizarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020. Documentul abundă în exprimări ambigue/generale care nu dovedesc o bună cunoaștere a problemelor din comunitățile de romi și nici nu dau posibilitatea de a fi pe viitor urmărite eventualele progrese.

Organizațiile semnatare atrag atenția asupra faptul că liniile de finanţare viitoare trebuie să atingă şi problemele identificate ale romilor iar atenția acordată romilor în acest document trebuia realizată cu o specificare concretă a domeniilor de acțiune. Asigurarea acoperirii problematicii rome într-o manieră complexă ar fi determinat o acoperire a principalelor probleme cu care se confruntă romii, inclusiv discriminarea şi stima de sine.

Atragem atenția Guvernului că în lipsa stabilirii asumării unor grupuri prioritare cu nevoi distincte în cadrul categoriilor vulnerabile menționate în document, rezultatele obținute în urma investițiilor făcute din viitoarele fonduri europene nu vor fi nici sustenabile, nici asimilate de comunitățile de romi pentru o veritabilă integrare.

Cerem Guvernului României să organizeze în cel mai scurt timp o consultare cu organizațiile noastre, având în vedere că fondurile europene din viitorul exercițiu financiar reprezentă nu un scop în sine, ci o șansă (poate cea mai importantă) pentru creșterea nivelului de integrare al romilor în România.

Organizații semnatare:

Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii - Romani CRISS

Alianța Civică a Romilor din România

Asociația ȘANSE EGALE  Zalău

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului "Șanse Egale pentru Romi și Sinți"

Asociația Studenţilor Romi "Romano Suno"  Cluj Napoca

Asociația Thumende Valea-Jiului

Asociația Femeilor Ţigănci " Pentru Copiii Noştri",Timişoara

Asociația Amare Phrala, Cluj Napoca

Asociația Jurnaliştilor Rromi, Bucureşti

Asociația Nevo Parudimos, Caraş Severin

Asociația Romii Ursari, Iaşi

Centrul Cultural O Del Amenta, Prahova

Alianța pentru Unitatea Romilor – Filiala Brăila

Fundația Ruhama, Oradea

Fundația Wassdas

Asociația T.R.U.S.T – Craiova

Uniunea Democrată Culturală a Romilor din Valea Jiului

Agentia de Dezvoltare Comunitară „INTER-ACTIVA” Botoșani

Asociația Eltera, Brasov

Asociația Generatia 2008, Brașov

Unirea Romilor, Cluj Napoca

Asociația Şanse Egale pentru Femei şi Copii - Sălaj

Asociația ARES'EL, Ploiești

Centrul de Resurse Apollo, Ploiești

Asociația Institutul pentru Politici Publice

Pentru informații suplimentare, contactați Marian Mandache, la telefon 021 310 70 70

Comentariu de Dan Culcer/
La Paris, acum câteva săptămâni, am discutat cu «romul», adică țiganul din Ploiești (așa zicea el) care, lângă Turnul Eiffel, făcea de pază ca să-și poată avertiza ciracii, complicii, echipa formată din cinci persoane, la apropierea poliției. 

Am aflat că argumentul în favoarea acestei activități ilegale (jocuri de noroc în spațiul public, fără impozit, venit net între 500 și 2000 euro pe zi, adică dacă împărțim egal 400 de euro pe cap de membru al echipei- trei bărbați și două femei) este faptul că tâmpiții care mizează o fac de bună-voie. 

Dacă jocul ar fi bazat pe hazard, aș putea accepta argumentul. Dar jocul e bazat pe o escrocherie, prin complicitatea dintre cei care fac parte din echipă și sunt lăsați ca să câștige pentru a încuraja miza celor care nu știu cum funcționează această combinație între pungași. La un astfel de venit neimpozabil, comunitatea romă și ongeurile mai sus citate ar trebui să-și strângă rândurile pentru a obține ca o parte din acești bani să devină contribuție la rezolvarea scolarizării și integrării țiganilor, mai ales a celor care nu știu să joace și nici să fure, nici să cerșească. Care nu au nici o meserie. Sunt destui. Aceștia sunt săracii țigani care au nevoie de fonduri europene. Cei care lucrează nu au nevoie de ongeuri. În Ardeal sunt destui țigani meseriași care lucrează bine și câștigă bine și nu au nevoie de ajutorul nimănui, dimpotrivă ar putea să-și ajute corelegionarii neputincioși, dar nu știu dacă au interesul. Ar fi o concurență. Așa era refuzată concurența lăutarilor țigani de la sate de lăutarii țigani de la orașe în Ardeal, după 1920, așa cum reiese clar din documentele de arhivă publicate de Centrul de cercetare pentru istoria minorităților din Cluj.

Desigur, o parte a gaborilor din comunitatea țiganilor ardeleni—maghiarofoni—are alt statut. Nu vezi nici un pantalonar cu pălărie neagră cu boruri late la Paris, cerșind sau organizând jocuri de noroc prin metro sau prin alte locuri publice. Oare de ce? 

Așa vrea să am răspunsul onorabililor care reprezintă asociațiile mai sus citate. Până atunci, eu refuz să particip la acest joc al cerșătoriei organizate asociativ. 

Aștept rapoaretele de utilizare a fondurilor deja afectate acțiunilor de integrare. Știu că există structuri care au filat sume importante, fără alt folos decât propriul lor folos. Nu e vorba doar de organizații ale țiganilor ci și de organizații sau persoane politice române care au pompat astfel de fonduri. Să cercetăm. Tonul revendicativ al scrisorii de mai sus este acceptabil doar după ce vom avea acces la rapoartele financiare pe ultimii 20 de ani.

Câtă vreme aceste organizații vor explica segregarea sau discriminarea prin cauze exterioare comportamentului UNORA dintre membri comunităților țigănești, transferînd greul responsabilității și obligațiile doar pe ne-romi, nimic serios nu se va putea face pentru a șterge impresia proastă pe care o impun escrocii de genul celor amintiți la începutul acesui comentariu. Studenții din Cluj de origine romă se adună într-o organizație științifică comunitară. Nu este asta ghettoizare și auto-segregare? Recunoașterea limbii romilor ca «limbă europeană» (oricine își poate da seama că unificarea lingvistică este imposibilă acum) este iarăși o segregare și ghettoizare inutilă. 

Una dintre activitatile permanente ale organizatiei o reprezinta “Cercul Stiintific Romano”, intalniri saptamanale ale studentilor romi la sediul organizatiei (Camin A4 et.3), in cadrul careia promoveaza cultura, limba romani si istoria romilor precum si aspecte din viata si problemele actuale cu care se confrunta populatia roma.

Aștept momentul când aceste organizații unificate și centralizate, precum s-a întâmplat cu Alianța Israelită Universală la finele secolului al XIX-lea, la baza Sionismului, vor cere un teritoriu în Europa sau aiurea pentru un stat al țiganilor. Să văd cum se vor descurca politicienii cu rasismul țiganilor dintr-un stat fără nici o tradiție și cu xenofobia anti-țigănească care va exploda atunci. Se pot căuta soluții mai puțin explozive.

Dan Culcer