Ana Blandiana, samizdatul și cenzura

Vă rog să citiți acest anunț selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Conferința este organizată de o fundație care, deși acționează demult în România, nu pare să cunoască bine subiectul propus spre dezbatere. După câte știu, există cel puțin o persoană în România îndreptățită să fie invitată ca specialistă. cercetătoarea Liliana Corobca, autoarea unor ample culegeri documentare foarte bine organizate și comentate despre funcționarea instituției cenzurii în România.
Invitarea rituală a Anei Blandiana cu toate prilejurile similare este un abuz de interpretare, mai ales atunci când scriitoarea este prezentată ca victimă a cenzurii, cu referință la scurte perioade de interdicție.  Ele sunt reale dar nesemnificative în raport cu ansamblul carierei autoarei care a fost editată, difuzată și apreciată în toate epocile, nefiind decât uneori o victimă colaterală a cenzurii. Chiar și după apariția mult suprasolicitatelor poeme despre «poporul vegetal», Ana Blandiana, susținută probabil de liderul politic al Cercului de la Comana, activistul comunist Gogu Rădulescu, și-a recâștigat dreptul de semnătură la puțin timp după reacția precipitată de interdicție. Oficialitățile nu doreau să creeze un caz, tocmai pentru că serviciile de propagandă străine doreau să utilizeze situația, ca și în cazul supra-intepretării poemului cu Motanul Arpagic.
Nici vorbă ca singurul samizdat din România să fi fost lansat prin copierea și difuzarea poemelor incriminate, cum se afirmă în prezentarea autoarei. Între 1945 ți 1989 au fost nenumărați scriitori români a căror operă interzisă sau epurată din biblioteci a circulat în copii clandestine, de la poemele din închisoare ale lui Nichifor Crainic sau Radu Gyr la operele interzise ale acelorași sau ale altor scriitori români neagreați de regimul comunist, de la Lucian Blaga, prin Vasile Voiculescu la Mariana Marin, de pildă. Nu trebuie uitate textele unor scrisori de protest semnate de Dorin Tudoran sau Ion Gheorghe, de Ion Lăncrănjan sau Dan Deșliu, nici eseurile non-conformiste sau romanele satirice ale grupului de autori de la Iași, Dan Petrescu, Luca Pițu, Sorin Antohi etc.
În concluzie, un efort de adecvare și de integrare a informației existente ar da conferinței anunțate pentru 5 februarie o legitimare științifică reală.

Cu prietenie, Dan Culcer

Daca intampinati probleme in vizualizarea acestui mesaj, click aici pentru varianta online

Cenzura în perioada comunistă Biblioteca Națională a României, 5 februarie 2016 Fundația Academia Civică, Fundația Hanns Seidel și Institutul de Studii Populare, organizează vineri, 5 februarie 2016, ora 13:00, la București, la Biblioteca Națională a României, dezbaterea publică “Cenzura în perioada comunistă”. Conferința se axează pe prezentarea modalităților aplicate de autorități în perioada comunistă pentru controlarea tuturor informațiilor și opiniilor. Cenzura a avut ca scop obținerea controlului total și impunerea ideologiei partidului, în așa fel încât cetățenii, neavând surse de informare reale, au fost supuși unei îndelungate operații de spălare a creierului. Cenzura a fost, de fapt, forma instituțională (până în 1977 a existat chiar o instituție având-o ca obiect), iar apoi ocultă, de distrugere a oricărei forme de libertate, interzicându-se astfel unul dintre cele mai importante drepturi ale omului: libertatea de expresie. Pentru înscrierea în cadrul acestui eveniment vă rugăm sa folositi formularul de inscriere sau să trimiteți un email la adresa: office@isp.org.ro. Vă mulțumim! PROGRAM 12:45-13:00 Înregistrarea participanților 13:00-13:15 Ciprian Petcu – cuvânt de deschidere 13:15-13:45 Ana Blandiana 13:45-14:10 Emilia Șercan 14:10-14:25 Alexandru Călinescu 14:25-15:00 Sesiune de întrebări și răspunsuri Moderator: Răzvan Orășanu Ciprian Petcu este Directorul Fundației Hanns Seidel România. Ana Blandiana este o scriitoare (autoare a 26 de cărți publicate în română și a 60 de volume apărute în 26 de limbi) și luptătoare pentru libertate civică din România. Înainte de revoluția din 1989, i s-a luat în trei rânduri (1959-1964, 1985, 1988-1989) dreptul de a publica, iar în ultimii doi ani numele ei a fost interzis și cărțile i-au fost scoase și din biblioteci. Poeziile ei interzise au fost difuzate în mii de exemplare, scrise de mână de cititori (singurul samizdat românesc) și au fost traduse în numeroase limbi ca dovadă a cenzurii din România. Importanta revistă londoneză Index of Censorship i-a dedicat un număr special. În luna mai 1990 a reînfiinţat Centrul PEN din România, pe care l-a condus până în 2004. În noiembrie 1990 s-a numărat printre fondatorii Alianţei Civice (preşedinte între 1991-2002). În ianuarie 1993 a fost iniţiatoare, împreună cu Romulus Rusan, a Memorialului Sighet, iar în aprilie 1995 a Academiei Civice, pe care le conduce de la începuturi până în prezent. Emilia Şercan este jurnalist de investigaţii şi lector la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti. A început să lucreze în presa locală în 1996, iar din 2000, activează în presa centrală. A lucrat pentru Curierul Naţional, Evenimentul Zilei și grupul de presă Realitatea-Caţavencu. A elaborat o teză de doctorat pe tema cenzurii publicată cu titlul "Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă", cu o prefaţă de Mihai Coman, la Editura Polirom. De asemenea, este lector de comunicare pentru școlile de comunicare organizate de către Institutul de Studii Populare. Alexandru Călinescu este un istoric literar, critic literar și publicist român, fost disident. Este profesor de literatură franceză la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Este directorul Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu din Iași. Deține o rubrică, intitulată Interstiții, în revista „Dilema veche”. Colaborator al editurii Polirom din Iași. A fost profesor la INALCO, la Paris și este specialist în Marcel Proust. Alexandru Călinescu a fost invitatul special al reputatutului realizator de talk show cultural francez Bernard Pivot, gazda emisiunii "Double Je spécial Iași", care a fost filmată în Iași în 2004. Răzvan Orășanu a fost președintele AVAS (2006), consilierul de stat al prim-ministrului pe probleme economice (2005-2009), director în cadrul Consiliului Concurenței (2010-2011), consultant al Băncii Mondiale (2011). A absolvit London School of Economics și este masterand al John F. Kennedy School of Government. Primiti acest mesaj in urma abonarii dvs pe site-ul nostru sau printr-un site partener. Daca nu mai doriti sa primiti mesaje de la noi sau considerati ca abonarea dvs s-a produs din greseala, va rugam sa acceptati scuzele noastre pentru neplacerile provocate si sa va dezabonati de la newsletter. Va multumim. Str. Alecu Russo, Nr.13 - 19, sectorul 2, Bucuresti, Romania HOME | PROGRAME TRAINING | ACTIVITATI ISP | The SPACE