joi, 8 octombrie 2015

Sociolog: Daca reducem dreptul de vot celor fara 8 clase, PSD dispare de pe scena politica Interviu de Florin Necula

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. 
Cu prietenie, Dan Culcer

Sociolog: Daca reducem dreptul de vot celor fara 8 clase, PSD dispare de pe scena politica Interviu

de Florin Necula
Joi, 01 August 2013, ora 18:30
    
Nivelul crescut al analfabetismului si al celor fara o scoala primara terminata, in Romania, nu afecteaza procesul de vot. In caz contrar, PSD ar disparea de pe scena politica, este de parere sociologul Bruno Stefan, presedintele Fundatiei "Biroul de Cercetari Sociale".

Acesta a comentat, pentru Ziare.com, rezultatele recensamantului din anul 2011, in ce priveste educatia celor care traiesc in Romania, scotand in evidenta situatia foarte proasta a invatamantului romanesc.

Din totalul populatiei stabile de 10 ani si peste, 44,2% au nivel scazut de educatie (primar, gimnazial sau fara scoala absolvita), 41,4% nivel mediu (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maistri) si 14,4% nivel superior. In anul 2011, erau 245,4 mii de persoane analfabete.

Romania, mai apropiata de Rusia si Ucraina, decat de Ungaria si Cehia

Cat de rau sta Romania, comparativ cu celelalte tari din lume si din regiune?

Romania sta foarte rau la capitolul educatie. (...) In realitate, a avut loc o scadere a calitatii actului educational. Iar aceasta scadere este si mai vizibila cu cat tendintele de crestere a calitatii sistemului deinvatamant sunt mult mai accelerate in tarile Europei nordice decat erau in urma cu un deceniu.

Se iau acum in calcul cheltuielile alocate educatiei din totalul cheltuielilor publice, cheltuielile pe elev ca procent din PIB pe cap de locuitor, speranta de viata scolara, numarul anilor de educatie scolara ai profesorilor, numarul somerilor in functie de nivelul de studii, rata abandonului scolar etc.

Datele sunt prezentate in rapoartele internationale comparativ pentru fiecare tara. Gruparea lor in ordine descrescatoare ne arata ca exista in Europa un grup de tari care au un sistem educational performant (Finlanda, Marea Britanie, Elvetia, Irlanda, Danemarca, Polonia, Germania, Belgia), tari cu un sistem educational mediu (Ungaria, Franta, Austria, Italia, Spania, Suedia, Olanda) si tari un un sistem educational scazut (Romania, Bulgaria, Grecia, Cehia). (..) Statisticile arata ca Romania se indeparteaza tot mai mult de valorile tarilor nord-vestice ale Europei. Viteza cu care merge contra curentului, asemanandu-se mai degraba cu Rusia si Ucraina decat cu Ungaria si Cehia, variaza statistic in functie de ciclurile electorale.

Reteta unui invatamant de succes: fara teme si examene

(...) In ultimii doi ani, observam o revenire la modelul ruso-ucrainean de invatamant, caracterizat prin competititivitate scazuta, inovatie aproape zero, economie controlata politic, interventionism guvernamental agresiv, materii scolare stufoase, adesea inutile, birocratie si coruptie, excluziune sociala, initiativa privata nula. Sistemul educational comunist porneste de la stat catre individ si nu invers, asa cum exista in tarile vestice.

Din acest motiv, capitalul intelectual al scolilor, liceelor si universitatilor romanesti este foarte scazut. Asta nu inseamna ca inteligenta celor care le populeaza este scazuta, ci ca normele, valorile, regulile dupa care functioneaza au incorporate in ele o inteligenta scazuta, blocand creativitatea, inovatia, antreprenoriatul, libera initiativa, responsabilitatea.

"Decanii si rectorii socialisti din Romania scot plagiatori si analfabeti"

Care sunt cauzele nivelului scazut de educatie - doar 14% dintre cei recenzati au studii superioare - in conditiile in care multe dintre facultati si diplome sunt indoielnice? Dintre acestia, mai putin de 230 de mii au trecut de invatamantul universitar de licenta, adica putin peste 1% din numarul total al locuitorilor tarii.

Cauzele tin de rolul nefast jucat de socialism in invatamant. Profesorii stiau in 1990 ca sistemul romanesc de invatamant era prost, dar nu aveau puterea sa-l schimbe. Asa ca au sustinut fatis la alegerile din 1996 partidele pro-occidentale, ajutandu-le sa castige alegerile. Cand socialistii au inteles ce forta electorala are aceasta categorie sociala, au inceput distrugerea sistematica a ei.

In fruntea scolilor, liceelor si universitatilor au fost numiti simpatizanti politici, care si-au format o clica manageriala ce a blocat sansele de promovare ale celor care nu gandeau ca ei: au blocat bursele, schimburile universitare, posturile didactice ale celor care nu agreau socialismul. Si au trimis in schimb la specializari personaje slab pregatite profesional, dar obediente si predispuse la tot felul de complicitati murdare.

INS a publicat rezultatele finale ale recensamantului - suntem mai putini romani

Faptul ca decanii, rectorii sau directorii sunt importanti membri de partid si activisti zelosi ai partidelor politice (in special ai PSD) este responsabil de nivelul scazut al sistemului de invatamant romanesc. Decanii si rectorii universitatilor Harvard, MIT, London Business School afirma cu mandrie "noi scoatem specialisti, nu socialisti". Decanii si rectorii socialisti ai scolilor romanesti scot plagiatori, demagogi, impostori cu diplome cuparate pe nemerit, analfabeti in ponderi neintalnite nicaieri in Occident.

Aveam 245 de mii de analfabeti, adica 1,4% din total, in anul 2011. Cat de mare este acest numar?

Prin comparatie cu anul 1930, cand aveam 55% oameni fara scoala, procentul acesta este mic. Dar eradicarea analfabetismului s-a produs mai rapid in alte tari decat la noi. Daca ne uitam cu atentie cine sunt analfabetii Romaniei descoperim ca cei mai multi sunt de origine rroma si atunci putem trage concluzia unui rasism educational practicat de statul roman. Rata analfabetismului este un indicator clar al excluziunii sociale, iar excluziunea sociala este de neacceptat in tari precum Finlanda, SUA, Norvegia, Elvetia, Japonia, Hong Kong, etc.

Daca directorii de scoli ar fi sanctionati pentru copiii rromilor lasati in afara sistemului educational, problema aceasta ar disparea imediat. Indiferenta lor a fost insa stimulata administrativ si politic de sefii acestor directori.

Dintre analfabeti, aproape 230 de mii au drept de vot. Ar trebui ingradit dreptul de vot de gradul de scolarizare - o scoala primara absolvita sau macar capacitatea de a citi si de a scrie?

In Finlanda a existat inca din anul 1400 o lege care reducea o parte din drepturile civile persoanelor care nu au studii scolare minimale, printre care si dreptul de a alege sau de a fi ales intr-o functie publica. Iar acea lege este in vigoare si azi, dar statul a facut tot ce s-a putut pentru a reduce spre zero numarul acelor persoane.

Daca am reduce dreptul de vot persoanelor care nu au absolvit 8 clase, PSD ar disparea de pe scena politica. Si cat timp este la putere el nu va promova o asemenea masura, dar nici nu va face ceva pentru reducerea ponderii acestor oameni needucati. Ei sunt o masa de manevra usor de folosit electoral: cu o punga cu malai, fasole si ulei ori cu 50 lei ei sunt cel mai usor de cumparat sa voteze asa cum li se cere.

Mai putini, mai batrani, fara pensii, fara viitor - pericolul relevat de recensamant - Interviu

Exista un numar dublu de femei care nu stiu sa scrie sau sa citeasca, fata de barbati. De ce se intampla acest lucru?

Analfabetismul a fost mai mare in randul femeilor in toata lumea pana acum 4-6 decenii, dar politicile de incluziune sociala ale unor state au facut ca aceste cazuri sa fie extrem de rare. In Danemarca de pilda 72% dintre femei sunt active pe piata muncii, fata de 79% dintre barbati. In Occident educatia reduce ponderea casnicelor pentru ca exista o piata a muncii foarte atractiva si dinamica.

In Romania locurile de munca reprezinta o mare problema; corelata cu sistemul educational deficitar, oferim motive serioase unor femei sa ramana in afara sistemelor sociale, in interiorul propriilor gospodarii, ocupandu-se cu cresterea copiilor si cultivarea gradinilor proprii.

Cum schimba romanii cu studii in afara invatamantul romanesc

Cu toate acestea, numarul romanilor cu studii superioare care continua studiile si/sau profeseaza in afara tarii este considerabil. In ce masura ar fi putut ei sa schimbe situatia educatiei din Romania, daca ar fi ramas? Ce i-ar fi putut tine sau ce i-ar putea aduce inapoi? Catre ce se indreapta acest fenomen?

Cu cat oamenii sunt mai educati, cu atat descopera ca institutiile, organizatiile au o forta cu care greu pot lupta. Organizatiile mari nu se schimba la presiunile oamenilor din interiorul lor, ci la presiuni externe. Daca cei care au parasit universitatile romanesti ducandu-se in alte tari ar fi ramas aici, ar fi ingrosat numarul celor scarbiti sau revoltati de ceea ce se petrece aici, dar n-ar fi putut face mai mult decat ei.

Asa ei pot schimba in bine lucrurile din Romania avand in spate institutii occidentale puternice - si se intampla lucrul asta: forteaza scolile, liceele si universitatile sa trimita cat mai multi profesori la specializari in strainatate, cat mai multe burse pentru elevii si studentii merituosi, organizeaza conferinte la care ii atrag pe cei din tara, trimit materiale informative catre universitatile romanesti.

Cred ca datorita lor exista inca speranta si dinamism, mobilitate si oarece profesionalism. Cand au venit inapoi au avut multe sperante si au reusit sa faca destule lucruri bune. Dar pe masura ce trece timpul isi dau seama ca aici totul se realizeaza cu mult mai mare greutate si cu rezultate tot mai mici.Legatura cu inteligenta romaneasca din Occident este o solutie importanta pentru mentinerea Romaniei in afara sferei de interes a Rusiei si racordarea ei la valorile europene. 

Niciun comentariu: